Live Text Război în Ucraina. Primarul din Mariupol anunță peste 5.000 de morți. Depozit de combustibil din Rivne, lovit de o rachetă rusească
Peste 1.100 de civili au murit în Ucraina de la începutul războiului, potrivit unui bilanț publicat de Națiunile Unite. În același timp, organizația avertizează că numărul real al morților și al răniților este mult mai mare, dar sunt zone întregi în care este imposibil de stabilit exact un bilanț. Cum ar fi în Mariupol, unde nimeni nu știe câți oameni au murit în bombardamente, câți au fugit și câți au fost duși forțat în Rusia. Cernihiv este un alt oraș distrus de atacurile rusești. Oamenii care au rămas acolo nu mai au apă, încălzire și energie electrică. Pe de altă parte, forțele armate ucrainene au transmis că trupele ruse au fost respinse duminică din mai multe localităţi. Războiul din Ucraina a provocat daune infrastructurii de peste 63 de miliarde de dolari.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Atac cibernetic major asupra unui furnizor important de servicii telecom. Ucrainenii spun că Rusia e responsabilă
ACTUALIZARE 00:23 Ukrtelecom, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii telecom din Ucraina a fost ținta unui puternic atac cibernetic, luni, spun oficiali de la Kiev, citați de CNN.
Atacul cibernetic a fost „neutralizat”, iar compania lucrează pentru a readuce activitatea în parametri obișnuiți. Compania spune că prioritară, acum, este asigurarea funcționării serviciilor pentru armata ucraineană.
Serviciul ucrainean pentru comunicații speciale și protejarea informației dă vina pe Rusia pentru atacul cibernetic.
Conectivitatea la Ukrtelecom a scăzut luni, la 13% din nivelurile anterioare războiului, conform NetBlocks, organizație care monitorizează conectivitatea la internet.
Furnizorii de servicii telecom s-au confruntat cu un val de atacuri în ultima perioadă, în contextul invaziei rusești.
Grupul Wagner aduce peste 1.000 de mercenari
ACTUALIZARE 00:10 Gruparea paramilitară Wagner a desfășurat trupe în estul Ucrainei, potrivit Ministerului Apărării de la Londra.
În total, organizația va aduce peste 1.000 de mercenari, inclusiv membri din eșaloanele de conducere.
Din cauza pierderilor masive și a blocajului de pe front, Rusia a fost probabil forțată să relocheze mercenarii Wagner din Siria și Africa pentru a-i aduce în Ucraina, estimează Ministerul britanic al Apărării.
Primarul din Mariupol: Bilanțul morților a depășit 5.000
ACTUALIZARE 23:40 Cel puțin 5.000 de locuitori ai orașului-port Mariupol, dintre care 210 copii, și-au pierdut viața de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, a declarat primarul orașului, Vadim Boicenko, potrivit BBC.
Potrivit acestuia, duminică se mai aflau 170.000 de oameni în oraș.
90% dintre blocurile de locuințe din oraș sunt avariate, aproape jumătatea dintre acestea fiind distruse, potrivit datelor.
Șapte spitale au fost afectat ede atacuri, dintre care trei sunt complet distruse.
%7 de școli sunt avariate, dintre care 23 distruse, potrivit raportului.
Depozit de combustibil din Rivne, lovit de o rachetă
ACTUALIZARE 22:18 Guvernatorul regiunii Rivne din nord-vestul Ucrainei a anunțat luni seară că forțele ruse au lovit un depozit de combustibil, potrivit Reuters.
El a precizat că serviciile de urgență sunt la fața locului, dar nu a dat mai multe amănunte.
ONU cere un „armistițiu umanitar” în Ucraina
ACTUALIZARE 20:52 ONU va încerca să pună în aplicare un „armistițiu umanitar” între Rusia și Ucraina şi intenţionează să-l trimită la Moscova şi Kiev pe secretarul său adjunct responsabil de probleme umanitare, a anunţat, luni, secretarul general al Organizației, Antonio Guterres.
Într-o declaraţie de presă la sediul ONU din New York, Guterres a afirmat că i-a cerut lui Martin Griffiths, secretarul general adjunct pentru afaceri umanitare, să analizeze imediat cu părţile implicate posibilitatea unor acorduri şi aranjamente pentru un armistițiu umanitar în Ucraina.
Întrebat de jurnalişti asupra modalităţilor practice ale sarcinii încredinţate lui Griffiths, Guterres a precizat că adjunctul său va reveni de la Kabul, unde se află în prezent. „Sper să poată merge cât mai repede posibil atât la Moscova, cât şi la Kiev”, a adăugat el.
Secretarul general al ONU a denunţat faptul că, „de la începutul invaziei ruse acum o lună, războiul a dus la pierderea fără sens a mii de vieţi, la strămutarea a zece milioane de persoane, în principal femei şi copii, şi la distrugerea sistematică a infrastructurii esenţiale” a Ucrainei.
„Aceasta trebuie să înceteze!”, a spus Guterres.
Forțele ruse s-au blocat în mai multe părți ale Ucrainei - oficial al Apărării americane
ACTUALIZARE 20.27 Forțele ruse sunt în mare parte blocate în mai multe părți ale Ucrainei, a declarat luni reporterilor un înalt oficial american al Apărării, relatează CNN. Nu au existat „schimbări” în situația din Mariupol, Cernihiv, Nikolaiev sau Harkov, a spus oficialul.
„Nu au făcut niciun progres în deplasarea către Kiev, nu au făcut niciun progres în altă parte în nord, fie că este Cernihiv sau Harkov”, a spus oficialul despre forțele ruse.
În Mariupol, forțele ruse continuă să folosească „focuri cu rază lungă de acțiune”, dar „nu au reușit să ia Mariupolul”, a spus oficialul.
Nu a existat nicio schimbare în spațiul aerian sau „mediul maritim”, a adăugat oficialul.
Forțele ruse „nu fac niciun progres asupra Nikolaev în cursul weekendului”, a spus oficialul, „deci sunt în afara orașului”.
Oficialul a menționat că forțele ruse au efectuat peste 1.370 de lansări de rachete în Ucraina de la începutul invaziei.
Roman Abramovici și negociatorii de pace ucraineni au avut simptome de posibilă otrăvire
ACTUALIZARE 20.20 Membri ai delegației ucrainene care participă la negocierile cu Rusia, dar și oligarhul Roman Abramovici ar fi fost vizați de o tentativă de otrăvire, scrie The Wall Street Journal, aceste informații fiind confirmate și de o anchetă a grupului de investigații Bellingcat.
Ei ar fi început să aibă simptome după ce au avut o întâlnire la Kiev, la începutul acestei luni, în condițiile în care miliardarul rus s-ar fi implicat într-o mediere a conflictului și ar fi avut mai multe deplasări, făcând naveta între Moscova și Ucraina.
Simptome acuzate de Abramovici și de cel puțin doi membri ai delegației de negociatori ucraineni sunt ochi roşii, lăcrimare constantă şi dureroasă şi exfolierea pielii de pe faţă şi de pe mâini, susţin sursele citate.
Abramovici şi negociatorii ucraineni, printre care se numără parlamentarul tătar din Crimeea Rustem Umerov, se simt mai bine şi viața nu le este pusă în pericol, susţin persoanele citate de WSJ.
Ucrainenii au recucerit un oraș de la sud de Sumî
ACTUALIZARE 19:08 Statele Unite spun că forțele ucrainene au reușit să recucerească orășelul Trostianeț, la sud de Sumî, iar invadatorii ruși au fost alungați din această zonă.
Conform unui oficial american citat de Reuters, „ucrainenii continuă să recupereze teren”. Sursa citată a cerut să-i fie păstrat anonimatul.
Aproape 1.200 de blocuri de locuințe au fost distruse de invadatorii ruși
ACTUALIZARE 18:52 În jur de 1.180 de blocuri de locuințe din orașul Harkov, asediat de invadatorii ruși, au fost distruse în săptămânile care au trecut de la inițierea războiului împotriva Ucrainei de către Rusia, spune primarul orașului, Ihor Terehov.
În plus, peste 50 de grădiniţe, aproape 70 de şcoli şi 15 spitale au fost distruse, a mai spus primarul din Harkov, potrivit agenţiei de ştiri ucrainene UNIAN.
În termen de 24 de ore, trupele ruse au bombardat Harkovul de aproape 60 de ori cu obuze de artilerie şi mortier, a spus el.
Harkovul avea aproape 1,5 milioane de locuitori înainte să înceapă războiul şi este al doilea cel mai mare oraş ucrainean după Kiev.
Potrivit lui Terehov, locuitorii caselor bombardate sunt cazaţi în şcolile rămase, în grădiniţe, precum şi în subsoluri şi staţii subterane.
În ciuda atacurilor, supermarket-urile din oraş rămân deschise şi toate alimentele necesare sunt disponibile, a spus el.
Harkovul este, de asemenea, aprovizionat cu ajutor umanitar din alte oraşe, dar şi cu un transport de medicamente de 880.000 de dolari care a ajuns din SUA.
„Harkov este un oraş vorbitor de limbă rusă”, îl citează Ukrainska Pravda pe Terehov într-un articol separat. El a spus că mulţi locuitori au prieteni şi rude în Rusia. „Oamenii nu şi-ar fi putut imagina nici în cele mai negre vise că Rusia va ataca Ucraina şi Harkovul”, a mai spus Terehov, potrivit sursei citate.
Primarul Mariupolului cere evacuarea completă a oraşului
ACTUALIZARE 18:15 Primarul oraşului Mariupol a cerut, luni, evacuarea completă a oraşului, aflat în acest moment la „mila ocupanţilor”, după o săptămână de asediu în care 90% dintre clădirile rezidenţiale au fost distruse ori avariate, informează CNN.
„Nu stă totul în puterile noastre”, a spus Vadim Boicenko, primarul Mariupolului. „Din păcate, ne aflăm acum la mila ocupanţilor”.
Boicenko a făcut un apel pentru evacuarea completă a civililor rămaşi în Mariupol. Conform estimărilor autorităţilor locale, în acest moment sunt în jur de 160.000 de civili rămaşi în oraşul asediat. Înainte de invazia rusă în Ucraina, Mariupolul avea o populaţie de peste 400.000 de locuitori.
Germania cere o repartizare mai echitabilă a refugiaţilor ucraineni între statele UE
ACTUALIZARE 17:20 Germania a pledat luni pentru o repartizare mai echitabilă a refugiaţilor ucraineni între statele membre ale Uniunii Europene, după ce milioane de oameni au fugit din această ţară spre ţări din UE în urma declanşării invaziei ruse la 24 februarie.
„Trebuie să redistribuim mai activ refugiaţii (ucraineni) în interiorul UE şi să arătăm solidaritate preluând refugiaţi”, le-a declarat reporterilor ministrul de interne german Nancy Faeser, la sosirea la reuniunea de la Bruxelles a omologilor săi europeni pe tema situaţiei din Ucraina, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Nancy Faeser a precizat că Berlinul nu îşi propune stabilirea de cote fixe, ci mai degrabă a unui indice legat de numărul de refugiaţi din Ucraina găzduiţi deja raportat la mărimea populaţiei fiecărui stat UE.
După ce Elveția a anunțat și ea sancțiunii pentru Rusia, agenții FSB au confiscat ceasuri elvețiene de milioane de dolari la Moscova
ACTUALIZARE 17:15 Autoritățile ruse au confiscat ceasuri de lux Audemars Piguet în valoare de milioane de dolari. Ceasurile elvețiene au fost ridicate de agenții FSB dintr-un magazin, săptămâna trecută, pentru că ar fi încălcat regulile vamale, relatează presa elvețiană citată de BBC.
Însă măsura vine la doar câteva zile după ce Elveția a renunțat la neutralitatea tradițională și a anunțat că se alătură țărilor occidentale în impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, după invazia Ucrainei.
Potrivit ziarului elvețian NZZ am Sontag, ceasurile au fost confiscate de agenții FSB de un magazin Audemars Piguet din Moscova. Agenții au spus că ceasurile în cauză au fost aduse în Rusia cu încălcarea regulilor vamale.
După invazie, brandul elvețian de lux a anunțat că și-a încetat operațiunile în Rusia, iar pe site a fost postat un anunț prin care se spunea că cele două magazine din Moscova au fost „închise temporar”.
Ceasurile de la Audemars Piguet pot costa chiar și peste 921.000 de dolari bucata.
Forțele ucrainene au recucerit localitatea Mala Rogan, de unde rușii bombardau Harkovul
ACTUALIZARE 17:12 Forțele ucrainene au preluat controlul asupra unei mici localități situate la periferia Harkovului, potrivit unui corespondent AFP aflat la fața locului, transmite Le Figaro.
Ucrainenii au recucerit orașul Irpin
ACTUALIZARE 17:10 Primarul orașului Irpin, aflat în regiunea Kiev, a declarat luni că forțele ucrainene au preluat controlul deplin asupra orașului, care a fost unul dintre principalele puncte fierbinți ale luptei cu trupele ruse din apropierea capitalei.
„Avem vești bune astăzi - Irpin a fost eliberat”, a spus primarul Oleksandr Markushyn într-o postare video pe Telegram preluată de Reuters și canalul independent Nexta TV. „Înțelegem că vor fi mai multe atacuri asupra orașului nostru și îl vom apăra cu curaj”, a mai spus primarul.
Informația nu a putut fi verificată de Reuters.
G7 respinge cererea Rusiei ca exportul de gaze să îi fie plătit în ruble
ACTUALIZARE 16:56 Grupul G7, al principalelor state industrializate, a respins cererea Rusiei ca gazul exportat să îi fie plătit în ruble, a declarat luni ministrul german al economiei, Robert Habeck.
Vorbind după o reuniune online a miniştrilor energiei ai statelor G7, pe care a prezidat-o, Habeck a precizat că aceştia au convenit că cererea de plată în ruble constituie „o încălcare unilaterală şi clară a contractelor existente”.
Contractele care au fost încheiate se aplică în continuare, a spus el. „Aceasta înseamnă că plata în ruble nu este acceptabilă”, a subliniat Habeck.
„Tentativa lui Putin de a ne diviza este evidentă. Nu vom fi divizaţi, iar răspunsul ţărilor din G7 este clar: acordurile vor fi respectate”, a mai afirmat ministrul german, potrivit dpa, citată de Agerpres.
O realizatoare radio din Kazahstan a fost concediată după ce l-a invocat pe „unchiul” Putin şi a sugerat o posibilă invazie rusă
ACTUALIZARE 16:52 Un post de radio din Kazahstan a concediat luni o realizatoare, după ce aceasta a scris pe Facebook, într-o dezbatere aprinsă, că „îl vom chema pe unchiul Vova dacă veţi vorbi prea mult”, făcând referire la preşedintele rus Vladimir Putin şi la ideea unei invazii ruseşti.
După un protest public, postul de radio „Europa Plus Kazahstan” s-a distanţat de afirmaţiile realizatoarei Liubov Panova pe Facebook, anunţând luni rezilierea contractului cu aceasta, scrie Agerpres, preluând Reuters.
„Vova” este un diminutiv afectuos al prenumelui Vladimir, iar Panova făcuse acest comentariu într-o reacţie la criticile unui alt utilizator de Facebook faţă de sprijinul afişat pentru Rusia şi Putin.
Olaf Scholz spune că o schimbare de regim în Rusia „nu este scopul NATO, nici al preşedintelui american”
ACTUALIZARE 16:48 Cancelarul german Olaf Scholz a declarat duminică că o schimbare de regim în Rusia nu este obiectivul NATO, în pofida invaziei ruse în Ucraina, transmite AFP.
O schimbarea de regim în Rusia „nu este scopul NATO, nici al preşedintelui american”, a declarat cancelarul Scholz la postul public german ARD.
„Am avut ocazia să vorbesc pe larg cu el la Casa Albă şi am discutat şi despre aceste chestiuni”, a adăugat el.
Preşedintele Joe Biden a declarat sâmbătă, la Varşovia, că omologul său rus Vladimir Putin nu trebuie „să rămână la putere”. Casa Albă a asigurat imediat că Joe Biden nu a făcut apel la o „schimbare de regim”.
„Democraţia, libertatea şi legea au un viitor peste tot, dar pun pariu că este dorinţa profundă pe care o avem ca fiinţe umane aceea de a trăi într-o democraţie”, a explicat Olaf Scholz.
„Depinde însă de popoare şi de ţări să lupte pentru această libertate”, a adăugat el.
Citește și: Rusia a adăugat Deutsche Welle pe lista „agenților străini”
Rusia amenință Europa că nu-i va mai furniza gaze dacă refuză să plătească în ruble, așa cum a cerut Putin
ACTUALIZARE 16:44 Rusia a avertizat că nu va furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările de gaze, aşa cum a cerut Moscova. "Nu vom furniza gaze în mod gratuit, asta este clar", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, luni, în conferinţă de presă, relatează Reuters.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către "ţările neprietenoase", între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie.
BBC: Tot mai mulți ruși cu opinii anti-război au devenit ținte ale huliganilor pro-Kremlin
ACTUALIZARE 16:41 Activiștii ruși și jurnaliștii care protestează împotriva războiului pe care armata țării lor îl poartă în Ucraina și-au văzut casele vandalizate de către persoane necunoscute care lasă în urma lor mesaje pro-Kremlin și amenințări la adresa „trădătorilor de patrie”, scrie BBC News.
Au fost cazuri în care ușile apartamentelor celor care au afișat în public atitudini anti-război au fost desenate cu graffiti, iar activiștii erau numiți „trădători”. În mesajele amenințătoare se regăsea de multe ori litera „Z”, simbolul pro-Kremlin care face referire la forțele armate ruse ce participă la războiul din Ucraina.
Alte incidente au fost încă și mai grave. Într-una din situații, un jurnalist rus a găsit un cap de porc care purta o perucă pe preșul din fața ușii. Mai mult, cineva îi lipise o etichetă cu un mesaj antisemit pe ușă.
Alexei Venediktov, un editor cu experiență al postului de radio Ecoul Moscovei, a publicat poze cu actul de vandalism și a evidențiat ironia faptului că un atac cu tente antisemite a avut loc într-o „țară care a înfrânt fascismul”.
Ucraina: Rusia nu a renunțat la planul de a înconjura Kievul
ACTUALIZARE 16:20 Ucraina nu vede niciun semn că Rusia ar fi renunțat la planul de a înconjura capitala Kiev, a declarat luni purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean al Apărării, Oleksander Motuzyanyk, potrivit Reuters.
„Conform informațiilor noastre, Federația Rusă nu și-a abandonat încercările, dacă nu de a captura, atunci de a înconjura Kievul”, a spus acesta, într-un briefing de presă.
Heineken se retrage din Rusia
ACTUALIZARE 15.50 Producătorul de bere olandez Heineken a anunțat luni că va părăsi piața rusă, din cauza invaziei din Ucraina.
„În urma revizuirii strategice a operațiunilor noastre, am ajuns la concluzia că deținerea de către Heineken a operațiunilor din Rusia nu mai este nici sustenabilă, nici viabilă în contextul actual. Prin urmare, am decis să părăsim Rusia”, a arătat compania într-un comunicat de presă citat de CNN.
„Suntem șocați și profund întristați să vedem că războiul din Ucraina continuă să se desfășoare și să se intensifice”, a spus Heineken.
„Ne propunem un transfer ordonat al afacerii noastre către un nou proprietar, în deplină conformitate cu legile internaționale și locale. Pentru a asigura siguranța și bunăstarea continuă a angajaților noștri și pentru a minimiza riscul naționalizării, am ajuns la concluzia că este esențial să continuăm cu operațiunile reduse treptat în această perioadă de tranziție”, a adăugat acesta.
Producătorul de bere a spus că va plăti salarii celor 1.800 de angajați ai săi din Rusia până la sfârșitul anului 2022.
Carlsberg, care deţine cel mai mare producător de bere din Rusia, Baltika, încă vinde bere din sortimentul Baltika, dar a anunţat că efectuează o revizie strategică a afacerii şi a suspendat vânzările în Rusia sub brandul Carlsberg, potrivit Agerpres.
Şi grupul belgian Anheuser-Busch InBev NV a anunţat că suspendă vânzările mărcii de bere Bud în Rusia şi renunţă la toate beneficiile financiare de pe urma societăţii mixte care operează în ţară.
Publicația rusă Novaia Gazeta își suspendă activitatea
ACTUALIZARE 15.20 Novaia Gazeta, ziarul rus al cărui redactor Dmitri Muratov a primit anul trecut Premiul Nobel pentru Pace, a declarat că își va suspenda activitățile până la „încheierea operațiunii speciale din Ucraina”.
Decizia vine după ce ziarul a primit un al doilea avertisment oficial de la Roskomnadzor, organul de supraveghere al comunicațiilor de stat rus, relatează The Guardian.
Roskomnadzor a spus că Novaya Gazeta nu a marcat o organizație neguvernamentală menționată într-una dintre articolele sale drept „agent străin”, în conformitate cu legislația rusă.
Olaf Scholz: Invadarea Ucrainei e o „întoarcere la imperialism”
ACTUALIZARE 15.18 Cancelarul german Olaf Scholz a spus că invazia Rusiei în Ucraina este o „întoarcere la imperialism”.
„Toți trebuie să ne pregătim pentru faptul că avem un vecin care în prezent folosește violența. Și trebuie să împiedicăm acest lucru să devină o practică”, a spus Scholz, citat de CNN.
El a mai spus că Germania discută despre achiziționarea unui sistem de apărare antirachetă.
Deși „Zelenski are dreptate să ceară ajutor de la toată lumea, nu ne vom angaja cu forțele militare – chiar dacă le numiți trupe de menținere a păcii – și nu vom stabili o zonă de excludere aeriană”, a spus el, adăugând că astfel de măsuri ar fi începutul unei „confruntări uriașe între NATO și Rusia”.
„NATO nu va face parte din acest război”, a spus el.
Nicolae Ciucă, la reuniunea premierilor din statele NATO ale Europei de Est: Rusia e cea mai mare ameninţare pentru securitatea din regiune
ACTUALIZARE 14.30 Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, că este nevoie de o apărare mai puternică, o descurajare mai eficientă şi o rezilienţă mai mare a societăţii pentru o securitate mai bună în Europa de Sud-Est după agresiunea rusă în Ucraina.
„Alegerea făcută de Rusia de a declanşa războiul împotriva Ucrainei a afectat grav climatul de securitate în regiunile Mării Negre şi sud-estul Europei. Avem nevoie de coordonare în această regiune, iar astăzi am făcut exact acest lucru.
Lucrul împreună este o abordare-cheie în conflictul managementului. Tocmai de aceea, împreună cu colegii mei, am decis să ne menţinem orientarea strategică fermă către valorile euroatlantice.
Astăzi am discutat cum să dezvoltăm cooperarea noastră ca aliaţi ai NATO astfel încât să încurajăm, să întărim postura de apărare şi descurajare a NATO pe flancul estic. Ţările noastre au deja o expertiză puternică în ceea ce priveşte cooperarea regională în domeniul apărării, care poate fi capitalizată în această direcţie", a afirmat Ciucă, la o conferinţă de presă comună cu premierii Bulgariei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului.
Ministrul de externe din Kazahstan: Nu vrem să ne aflăm în spatele unei noi „cortine de fier”
ACTUALIZARE 14.27 Companiile care pleacă din Rusia din cauza războiului din Ucraina sunt binevenite să-şi mute producţia în Kazahstan, a declarat ministrul adjunct de externe kazah publicaţiei germane Die Welt, adăugând că ţara sa nu vrea să ajungă de partea greşită a unei noi „cortine de fier”, relatează Reuters.
Companiile nu trebuie să vină doar pentru a evita sancţiunile împotriva Rusiei, „toate companiile cu o reputaţie bună care vor să-şi mute producţia aici sunt binevenite", a subliniat Roman Vasilenko.
„Dacă apare o nouă cortină de fier, nu vrem să rămânem în spatele ei”, a adăugat el, referindu-se la termenul folosit în Occident pentru linia care diviza Europa de est şi de vest în timpul războiului rece.
Numeroase companii occidentale şi-au închis afacerile în Rusia ca răspuns la presiunile consumatorilor de a lua atitudine împotriva invaziei din Ucraina, aminteşte Reuters.
Kazahstanul, fostă republică sovietică, la fel ca Ucraina, a evitat să critice invazia, dar preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev a afirmat luna aceasta că toate ţările trebuie să respecte cu stricteţe normele şi principiile Cartei Naţiunilor Unite.
Polonia a primit peste 2.3 milioane de refugiați ucraineni în cele 33 de zile ale războiului
ACTUALIZARE 14.15 Polonia a primit 2,323 milioane de refugiaţi care au fugit de războiul din Ucraina, începând din 24 februarie, a anunţat luni poliţia de frontieră poloneză, relatează thenews.pl.
Duminică, în Polonia au intrat 27.000 de refugiaţi din Ucraina, comparativ cu 31.100 în ziua anterioară. Majoritatea acestor refugiaţi sunt cetăţeni ucraineni, dar există şi mulţi cetăţeni din alte ţări.
La începutul acestei luni, preşedintele polonez Andrzej Duda a semnat o lege privind asistenţa pentru refugiaţii care vin din Ucraina. În virtutea actului normativ, persoanele respective beneficiază de şedere legală în Polonia şi au acces la educaţie, la asistenţă medicală şi beneficii sociale.
Poliţia ungară a anunţat luni că duminică 4.934 de persoane au intrat în Ungaria direct din Ucraina, în timp ce alte 8.781 care au trecut frontiera dinspre România au declarat că veniseră din Ucraina, transmite MTI.
Autorităţile au emis permise de şedere temporară, valabile 30 de zile, pentru 393 de persoane, a informat sâmbătă website-ul poliţiei ungare. Deţinătorii unor asemenea permise trebuie să contacteze un birou de imigraţie local din apropierea locului de rezidenţă în termen de 30 de zile pentru a solicita documente permanente.
În Slovacia au intrat duminică 3.427 de persoane dinspre Ucraina, potrivit Ministerului de Interne slovac, citat de TASR. Dintre aceste persoane, 1.816 sunt femei şi 954 copii.
La Bratislava autorităţile locale au amenajat, într-o fostă autogară, un centru de primire care poate adăposti zilnic 2.500 de persoane. Refugiaţii au acces la asistenţă medicală, juridică, socială şi psihologică şi primesc informaţiile necesare pentru completarea documentelor necesare şederii. Centrul a fost înfiinţat de primăria Bratislava în cooperare cu guvernul slovac, ONG-uri şi companii private.
Volodimir Zelenski susține că unii primari răpiți de forțele ruse au fost uciși
ACTUALIZARE 14.03 Într-un interviu pentru The Economist, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ruse de ocupație au ucis unii dintre primarii ucraineni pe care i-au răpit.
„Pentru Putin, puterea înseamnă violență. Asta explică de ce armata rusă folosește aceleași metode pe care le-a folosit în teritoriul ocupat, în Donbas, în 2014. Îi răpesc pe primarii orașelor noastre. I-au ucis pe unii dintre ei. Pe unii nu îi putem găsi. Pe unii i-am găsit deja și sunt morți", a mărturisit liderul de la Kiev.
Forțele ruse încearcă să blocheze aprovizionarea Kievului
ACTUALIZARE 13.55 Ministrul adjunct al Apărării din Ucraina spune că forțele ruse încearcă să stabilească un „coridor” în jurul capitalei ucrainene pentru a bloca rutele de aprovizionare, pe fondul luptei continue în suburbiile Kievului.
„Inamicul încearcă să facă un coridor în jurul Kievului și să blocheze rutele de transport”, a spus Hanna Maliar, ministrul adjunct al apărării al Ucrainei, citată de CNN.
„Apărarea Kievului continuă. Sunt implicate forțe terestre, forțe de asalt aerian, forțe de operațiuni speciale, apărarea teritorială. Locuitorii Kievului sunt, de asemenea, foarte activi în apărarea Kievului. Este foarte greu pentru inamic. Dar trebuie să vorbim sincer: La urma urmei, inamicul nu renunță la încercările de a ocupa Kievul. Pentru că a lua Kievul înseamnă, în esență, a lua Ucraina. Deci acesta este scopul lor”, a spus ea.
Administrația militară regională de la Kiev a declarat luni că zonele din jurul suburbiilor Bucea, Irpin, Hostomel și Makarov, din estul capitalei, precum și ruta de la și către orașul Jitomir, la vest, și zonele de la nord de Vișorod au rămas foarte periculoase.
„În ultimele 24 de ore, au avut loc peste 40 de bombardare de către trupele ruse la zone de locuințe și infrastructură socială”, se arată în comunicatul administrației.
Presa spaniolă: Forțele armate ucrainene nu au suficiente resurse pentru a forma și înarma mii de oameni care vor să se înroleze
ACTUALIZARE 12.53 Forţele armate ale Ucrainei nu dispun de suficiente resurse pentru a forma şi înarma sute de mii de oameni care intenţionează să se înroleze pentru a lupta împotriva invadatorului rus, scrie luni cotidianul spaniol El Pais.
Potrivit jurnaliștilor spanioli, armata ucraineană evită să dea cifre concrete cu privire la numărul total al militarilor activi, dar estimări ale experţilor consultaţi de ziarul spaniol arată că ar fi vorba de circa 500.000 de militari, dublu faţă de numărul militarilor activi înainte de începerea conflictului. Autorităţile ucrainene optează în prezent pentru distribuirea voluntarilor în alte zone care nu sunt exclusiv militare.
La începutul conflictului, forţele armate ale Ucrainei contau oficial pe 250.000 de profesionişti activi, din care 190.000 erau militari. Pe hârtie, Ucraina mai dispunea de circa 200.000 de rezervişti şi voluntari ai Forţelor de Apărare Teritoriale, o diviziune militarizată care se ocupă de protecţia şi controlul local. Acestora li se adăugau cei 130.000 de agenţi de poliţie şi batalioane de origine paramilitară aflate sub conducerea Gărzii Naţionale - echivalentul jandarmeriei - şi care acum, după impunerea legii marţiale, se află la ordinele Ministerului Apărării de la Kiev.
Mihailo Samus, director al centrului ucrainean de studii pentru apărare New Geopolitics, notează că contingentul mobilizat de Ucraina este în prezent mult mai mare decât în urmă cu o lună: sunt 300.000 de veterani ai conflictului cu Rusia, din 2014, în regiunea Donbas (estul Ucrainei) incorporaţi în unităţile de pe front. Lor li se adaugă 100.000 de voluntari, potrivit presei ucrainene, care au fost acceptaţi în cadrul Forţelor de Apărare Teritorială în primele două săptămâni ale invaziei ruse.
Aceste unităţi joacă un fundamental în punctele de control rutiere şi de acces în localităţi, în căutarea sabotorilor ruşi, dar şi în confruntarea armată, după cum explică Samus: "Forţele de Apărare Teritorială au jucat un rol cheie în primul atac împotriva Kievului, când forţe operative speciale ruse au încercat să se infiltreze în capitală şi să preia controlul asupra unor posturi strategice, pentru că (forţele teritoriale) pot fi uşor mobilizate şi cunosc cel mai bine oraşul".
Zelenski susține că Moscova este „îngrozită” de interviul său acordat unor jurnaliști ruși
ACTUALIZARE 12.37 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat la încercarea Rusiei de a cenzura interviul său acordat unor jurnaliști ruși independenți, afirmând că Moscova este "îngrozită" de presa "care poate spune adevărul".
"Oameni puternici ai țării noastre puternice, astăzi este ziua în care sunt convins din nou și din nou cât de departe suntem de Federația Rusă", a declarat Zelenski în ultimul său discurs video de duminică: "Imaginați-vă, erau îngroziți la Moscova din cauza interviului meu cu jurnaliștii ruși. Aceia dintre ei care pot spune adevărul".
Organismul de supraveghere a mass-media din Moscova, Roskomnadzor, a emis duminică o declarație prin care avertizează instituțiile de presă rusești să nu retransmită sau să distribuie interviul.
O mină a fost găsită plutind la 70 de kilometri de ţărmul Mării Negre
ACTUALIZARE 12.35 O mină marină în derivă a fost observată luni dimineață, în largul Mării Negre, la 70 de kilometri de Capu Midia, informează Ministerul Apărării Naționale.
Puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, având la bord o grupă de scafandri deminori (EOD - Explosive Ordnance Disposal), execută o misiune de cercetare și intervenție într-un raion maritim situat la o distanță de aproximativ 39 mile marine (70-72 km), în largul Mării Negre, travers de Capu Midia, unde a fost semnalată o mină marină în derivă, potrivit Ministerului Apărării Naționale.
Mina a fost observată de pescadorul românesc „Olimpus 1”. Comandantul pescadorului a informat autoritățile române în jurul orei 8.10.
Șeful Statului Major al Forțelor Navale a ordonat ca în raionul maritim în care a fost sesizată mina să fie declanșată o misiune de cercetare și intervenție.
Lavrov susține că o întâlnire Putin-Zelenski ar fi contraproductivă
ACTUALIZARE 12.32 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov pare să excludă o întâlnire directă între președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, spunând că aceasta ar fi contraproductivă, relatează The Guardian.
O întâlnire între cei doi lideri ar trebui să aibă loc numai atunci când cele două părți sunt aproape de un acord asupra problemelor cheie, a declarat Lavrov pentru Reuters.
Consilierul Ministerului de Interne al Ucrainei, Vadim Denisenko, a declarat anterior că nu se așteaptă „la un acord în principalele probleme” în negocierile care urmează să aibă loc astăzi.
Primar: Toţi civilii din Mariupol trebuie evacuaţi pentru a evita o catastrofă umanitară
ACTUALIZARE 12.30 Primarul din Mariupol spune că toţi civilii trebuie evacuaţi din oraşul încercuit de forţele ruse, pentru a fi evitată o catastrofă umanitară..
Vadim Boicenko a declarat că 160.000 de civili încă se află blocaţi în Mariupol, lipsit în prezent de încălzire şi curent electric după mai multe săptămâni de bombardament din partea forţelor ruse, potrivit Agerpres.
El a precizat că 26 de autobuze aşteaptă să evacueze civilii din Mariupol, oraş care în mod obişnuit are o populaţie de 400.000 de persone, dar că forţele ruse nu au fost de acord să le garanteze trecerea în siguranţă.
„Situaţia în oraş rămâne dificilă. Oamenii sunt dincolo de linia catastrofei umanitare. Trebuie să evacuăm complet Mariupolul”, a spus Boicenko la postul naţional de televiziune.
„Federaţia Rusă se joacă cu noi. Suntem în mâinile invadatorilor”, a adăugat el.
ACTUALIZARE 11.35 Un monument al poetului ucrainean Taras Shevchenko a fost acoperit cu saci de nisip pentru a fi protejat contra bombardamentelor din orașul Harkov, în nord-estul Ucrainei, scrie The Guardian.
Al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, cu 1,5 milioane de locuitori, se află aproape de granița cu Rusia și a fost puternic bombardat de forțele ruse în ultimele săptămâni.
Ajutoarele umanitare de la Crucea Roșie nu pot ajunge în Mariupol
ACTUALIZARE 11.05 Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a comunicat că ajutoarele umanitare nu pot ajunge în Mariupol și a cerut Rusiei și Ucrainei să garanteze trecerea în siguranță a convoaielor.
„Părțile trebuie să fie garanți și să aibă un acord care să permită trecerea în siguranță. Trebuie să anunțe traseul și să lase oamenilor timp să iasă”, a declarat pentru BBC purtătorul de cuvânt al CICR, Matt Morris.
Dreptul internațional umanitar, a spus el, „cere ca oamenilor să li se permită să plece, dar să nu fie forțați să plece”. Mulți locuitori din Mariupol s-au adăpostit în subsoluri de mai multe săptămâni, fără alimente, apă și medicamente.
Ucraina acuză Rusia că a mutat cu forța mii de civili din orașul devastat în zonele controlate de ruși. Rusia a negat că ar fi dus oamenii forțat, dar a raportat evacuări sub escortă rusă.
Orașul Cernihov a rămas fără apă, încălzire și curent
ACTUALIZARE 10.51 Distrugerile provocate de atacuri au lăsat populaţia din Cernihov fără apă, încălzire sau electricitate, în timp ce trupele ruse continuă să înconjoare oraşul din nordul Ucrainei, a transmis duminică agenția de presă germană dpa.
Aprovizionarea cu gaze era încă parţial funcţională, potrivit informaţiilor furnizate duminică de administraţia regională.
Infrastructura oraşului a fost distrusă de „luptele active”, dar sunt în curs eforturi de a repara pagubele, a scris pe Telegram şeful administraţiei, Viaceslav Ciaus, notează Agerpres.
De mai multe zile trupele ruse au înconjurat oraşul Cernihov. Un drum cheie din acest oraş, situat în apropierea graniţelor cu Rusia şi Belarus, duce la Kiev.
Primarul Vladislav Atrojenko a spus sâmbătă că oraşul a fost „complet devastat” de trupele ruse şi că peste 200 de civili au fost ucişi în ultimele săptămâni şi că mai mult de jumătate din cei 285.000 de locuitori ai oraşului l-au părăsit.
Turcia ar putea fi printre țările care oferă Ucrainei garanții de securitate
ACTUALIZARE 10.42 Turcia se numără printre țările care ar putea oferi guvernului de la Kiev garanții de securitate ca parte a oricărui acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat luni un înalt oficial ucrainean, scrie Reuters.
„Turcia se numără printre acele țări care ar putea deveni garanții securității noastre în viitor”, a declarat Ihor Zhovkva, șef adjunct al biroului președintelui ucrainean Zelenski, înaintea discuțiilor de pace programate între Kiev și Moscova în Turcia.
Kievul a declarat că dorește garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic, care să ofere Ucrainei protecție din partea unui grup de aliați în cazul unui atac viitor.
Unde își ascund oligarhii ruși „banii negri”
ACTUALIZARE 10.22 Timp de zeci de ani, oligarhii ruși au plimbat zeci de miliarde de dolari prin companii-fantomă și conturi offshore, pentru a le pierde urma. În urma sancțiunilor impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, țări din toată lumea încearcă să găsească acești bani și să-i confiște, relatează BBC News.
Centrul de studii Atlantic Council spune că rușii au ascuns în străinătate aproximativ 1 trilion de dolari „negri”, făcuți pe căi îndoielnice. Raportul său din 2020 estimează că un sfert din această sumă este controlată de președintele rus Vladimir Putin și de apropiații săi, rușii bogați cunoscuți drept „oligarhi”.
„Acești bani pot fi exploatați și direcționați de Kremlin pentru spionaj, terorism, spionaj industrial, mită, manipulare politică, dezinformare și multe alte scopuri abjecte”, se arată în raport.
Un alt think-tank american, National Endowment for Democracy, spune că Putin i-a încurajat pe apropiații săi „să fure de la bugetul de stat, să stoarcă bani de la întreprinderile private și chiar să orchestreze confiscarea directă a întreprinderilor profitabile”.
Se spune că în acest fel, oligarhii și-au făcut averi personale care ajung la zeci de miliarde de dolari.
Noua strategie a Rusiei în Ucraina: capturarea lentă și metodică a orașelor
ACTUALIZARE 10.18 Noua strategie militară a Rusiei este capturarea lentă și metodică a orașelor din Ucraina, spune dr. Jack Watling, cercetător în domeniul războiului terestru la Royal United Services Institute.
El a declarat că majoritatea forțelor ruse se află deja în interiorul Ucrainei, dar că rușii nu au capacitatea să redistribuie trupele în toată țara.
„Prin urmare, locul unde ar putea face progrese este acolo unde fac cele mai mari eforturi în ceea ce privește resursele și logistica. Efortul principal în acest moment este sudul, unde încearcă să încheie bătălia pentru Mariupol și apoi să încercuiască unitățile militare ucrainene din Donbas, să încerce să le izoleze, iar apoi să înainteze spre nord”, explică expertul militar.
Trupele rusești au rămas pe aceleași poziții între Herson și Nikolaev și este foarte puțin probabil să reușească să facă progrese pe acest front, a adăugat dr. Jack Watling.
Joe Biden a clarificat că nu susține schimbarea lui Vladimir Putin de la conducerea Rusiei
ACTUALIZARE 10.15. La o zi după ce afirmase că Vladimir Putin „nu poate rămâne la putere”, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat duminică presei că nu doreşte o schimbare de regim în Rusia, transmite dpa.
La ieşirea de la slujba de la biserica din Washington unde mersese, înainte de a urca în maşină, Biden a fost întrebat de un reporter din grupul care îl urmărea dacă vrea ca „Putin să fie răsturnat”. Răspunsul a fost „nu”.
Sâmbătă, Biden susţinuse că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, „nu poate rămâne la putere" - o declaraţie care a fost interpretată ca o schimbare de direcţie a politicii externe americane.
Casa Albă a încercat ulterior să explice că nu a fost vorba de un apel direct la răsturnarea de la putere a lui Putin şi că Biden a vrut de fapt să spună că liderul de la Kremlin „nu poate fi lăsat să îşi exercite puterea asupra ţărilor vecine sau a regiunii".
ACTUALIZARE 9.00. În cea mai recentă actualizare a situației din Ucraina, Ministerul Apărării al Regatului Unit transmite că „nu a existat nicio schimbare semnificativă a pozițiilor forțelor ruse în țară” în ultimele 24 de ore.
Potrivit sursei citate, trupele ruse se confruntă cu lipsuri logistice continue și soldații au moralul la pământ pe fondul apărării puternice a ucrainenilor.
Rusia a înaintat cel mai mult în sudul orașului Mariupol, unde luptele grele continuă în timp ce Rusia încearcă să cucerească portul.
ACTUALIZARE 8.40. Forțele ruse ar fi părăsit un oraș pe care l-au ocupat chiar lângă centrala nucleară Cernobîl, după protestele localnicilor, scrie BBC.
Primarul Iuri Fomichev a transmis un mesaj video luni, în care spune că rușii au plecat din orașul Slavutch. Ei preluaseră sâmbătă controlul asupra acestui oraș și îl reținuseră pentru scurt timp pe primar. Sute de localnici au protestat în stradă față de aceste agresiuni, iar oficialul a fost eliberat ulterior.
La Slavutch locuiesc în principal muncitorii care lucrează la întreținerea centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl.
Daune de 63 de miliarde de dolari în urma bombardamentelor asupra fabricilor, depozitelor și clădirilor
ACTUALIZARE 8.20. Războiul din Ucraina a provocat daune infrastructurii de peste 63 de miliarde de dolari, potrivit unei noi estimări a Institutului de Economie din Kiev.
Potrivit estimării - care a calculat impactul economic al invaziei Rusiei asupra Ucrainei până la 24 martie - cel puțin 4.431 de clădiri rezidențiale au fost avariate, distruse sau confiscate, împreună cu 92 de fabrici și depozite și 378 de școli.
În plus, 12 aeroporturi au fost distruse, avariate sau capturate, precum și șapte centrale termice sau hidroelectrice.
ACTUALIZARE 8.00. O nouă rundă de negocieri față în față între Ucraina și Rusia va avea loc zilele acestea în Turcia - au confirmat surse oficiale de ambele părți. Încă nu este clar când vor începe. Unul dintre negociatorii ucraineni a spus că vor fi de astăzi până miercuri.
Pe când, șeful delegației ruse a anunțat că marți și miercuri, fără să precizeze locul discuțiilor. Iar presa turcă scrie că într-o conversație la telefon, președinții Putin și Erdoan au convenit negocieri la Istanbul, fără a menționa când. Până acum, au fost trei runde de discuții în persoană în Belarus, care au continuat virtual. Plus o întâlnire față în față între miniștrii de externe rus și ucrainean tot în Turcia, la Antalya. Vrem pacea fără întârziere, a spus președintele Zelenski în cel mai recent mesaj al său, de la miezul nopții, înaintea noilor discuții.
Zelenski: "Avem o nouă rundă de negocieri în față. Vrem cu adevărat pacea. Fără întârziere. După cum am fost informat, există deja o oportunitate pentru o întâlnire față în față în Turcia, ceea ce nu este rău. Vom vedea rezultatele.
Prioritățile noastre în cadrul negocierilor sunt cunoscute: suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, fără îndoială. Cerem obligatoriu garanții efective de securitate pentru țara noastră. Scopul nostru este evident - pacea și restabilirea vieții normale în țara noastră cât mai curând posibil".
Școlile din Kiev reiau cursurile online
ACTUALIZARE 7.50. În timp ce bombardamentele continuă, la Kiev se reiau cursurile în școli. Elevii vor face cursuri online, a anunțat primarul capitalei ucrainene.
El spune că orașul se adaptează vremurilor. Primarul Kievului a adăugat că este important ca cetățenii orașului să trăiască și să muncească, în ciuda războiului, a legii marțiale și a restricțiilor de circulație.
Trupele ucrainene: "Îi trimitem pe ocupanţi înapoi în direcţia graniţei (ruse)"
ACTUALIZARE 7.40. Trupele ucrainene au lansat cu succes contraatacuri în jurul oraşului Harkov din estul ţării, potrivit şefului militar regional, transmitere luni dpa. Oleg Sinegubov a informat pe Telegram că trupele ruse au fost respinse duminică din mai multe localităţi. "Îi trimitem pe ocupanţi înapoi în direcţia graniţei (ruse)", a spus el.
El a spus că o clădire rezidenţială a fost lovită în timpul atacurilor aeriene ruse asupra satului Oskil din regiunea Izium şi patru membri ai unei familii au fost ucişi. Informaţia nu a putut fi verificată independent.
Atacuri aeriene ruseşti au vizat mai multe oraşe ucrainene duminică seara, potrivit informaţiilor apărute în presa ucraineană. Capitala Kiev şi oraşele Luzk, Rivne şi Harkov s-au numărat printre cele despre care se afirmă că au fost zguduite de mai multe explozii puternice.
Un depozit de combustibil din Luzk, în nord-vestul Ucrainei, a fost lovit duminică seara.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
