Live Text ONU cere din nou retragerea trupelor ruse din Ucraina și încheierea luptelor. China s-a abținut de la vot
Decizia lui Putin de a suspenda Rusia din tratatul de dezarmare nucleară este o mare greșeală, a declarat miercuri Joe Biden, relatează Reuters. Președintele Statelor Unite a spus că Putin e iresponsabil că face acest lucru. Chiar și așa, nu crede că e un semnal că liderul de la Kremlin ia în considerare să folosească arme nucleare. De cealată parte, președintele rus acuză Vestul si a avertizat că ar putea relua testele nucleare. Putin a mai spus că, pentru prima dată, Rusia va desfășura rachetele balistice intercontinentale Satan, capabile să transporte mai multe focoase nucleare deodată, relatează The Guardian. Între timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, avertizează că China ar putea oferi sprijin Rusiei în războiul din Ucraina. În ce privește planul de pace invocat de Beijing, Kievul susține că nu a fost consultat pentru elaborarea acestuia.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 23:08 China s-a abținut la votul ONU prin care a trecut o rezoluție fără caracter obligatoriu ce solicită Rusiei să-și încheie ostilitățile și să se retragă din Ucraina, potrivit Reuters.
Această rezoluție cere și o suspendare a luptelor dar și pacea în Ucraina.
Votul de 141 la 7, cu 32 de abțineri ce au inclus China, a fost ușor mai mic decât la rezoluția cu cele mai multe voturi dintre ultimele cinci aprobate de organismul internațional format din 193 de state, de când Rusia a trimis trupe și tancuri peste granița cu Ucraina.
Ben Hodges: În următoarele 3 luni, ucrainenii trebuie să se mobilizeze pentru a izola Crimeea, abia apoi se pot ocupa de Donbas
ACTUALIZARE 22:01 Ucraina trebuie să folosească următoarele trei luni pentru a pregăti izolarea Crimeei, a declarat generalul american în rezervă, Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, la Digi24. Abia după ce Crimeea va fi izolată și apoi eliberată, armata ucraineană se poate ocupa de Donbas, pentru că atunci trupele ruse de acolo vor fi demoralizate, spune generalul.
„Ofensiva rusă la Bahmut este un proiect personal al lui Prigojin. El este în competiție cu Șoigu iar Putin știe asta"
Generalul în rezervă Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, a declarat, joi seară, la Digi24, că ofensiva rusă din regiunea ucraineană a orașului Bahmut s-a dovedit a fi „un dezastru” în încercarea Moscovei de a cuceri o zonă care nu are valoare strategică. Generalul american a spus că efortul militar al armatei ruse este de fapt un „proiect personal” al lui Evgheni Prigojin, care vrea să demonstreze că grupul de mercenari Wagner este cea mai bună forță de luptă a Rusiei. Astfel, omul supranumit „Bucătarul lui Putin” ar fi în competiție cu ministrul apărării, Serghei Șoigu.
„Rusia știe că dacă ajunge în Moldova, riscul unei probleme cu România, deci cu tot NATO, ar fi devastator"
Generalul american în rezervă, Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa a vorbit joi seara, la Digi24, de situația actuală a Republicii Moldova. „Cred că și ei știu că dacă ajung în Moldova, atunci riscul unei probleme cu România, ceea ce înseamnă tot NATO, ar fi devastator pentru Rusia”, a spus Hodges. „Kremlinul cred că este îngrozit că președintele american s-a gândit la Moldova” (în discursul de la Varșovia – n.red.), a mai adăugat Hodges.
Detalii din cercul intim al lui Putin. Cum a luat decizia invaziei în Ucraina
ACTUALIZARE 20.20 Financial Times a publicat un amplu material dedicat războiului pornit în urmă cu un de Putin în Ucraina. Jurnaliștii FT au intervievat șase membri din cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin (toți șase au cerut să rămână anonimi) precum și oameni implicați în efortul de război al Rusiei și actuali și foști oficiali înalți din vest și Ucraina pentru o imagine de ansamblu a modului în care au fost luate deciziile în chestiuni precum anexarea Crimeei și invazia Ucrainei.
Financial Times scrie că decizia de a lansa o „operație militară specială” a fost luată de un cerc atât de restrâns, încât oficialilor de rang înalt de la Kremlin, membrilor cabinetului și oamenilor de afaceri, confruntați cu faptul că invazia a început, nu le venea să creadă ce se întâmplă.
Unul dintre interlocutorii FT a declarat publicației că, atunci când oligarhii surprinși de declanșarea invaziei i s-au adresat ministrului de externe Serghei Lavrov pentru lămuriri (care a aflat el însuși despre război cu câteva ore înainte de a începe), acesta le-a spus: „El [Putin] are trei consilieri - Ivan cel Groaznic, Petru I și Ecaterina cea Mare.”
Citește continuarea AICI
UE nu a reuşit să adopte un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 20.10 Ţările membre ale Uniunii Europene nu au reuşit joi să cadă de acord asupra unui nou set de sancţiuni contra Rusiei, dar discuţiile se vor relua vineri, când se împlineşte exact un an de la începerea invaziei militare ruse împotriva Ucrainei, relatează Reuters.
Cei 27 trebuie să agreeze cu unanimitate introducerea noilor sancţiuni. Potrivit unei surse diplomatice europene, Polonia a blocat pachetul de sancţiuni din cauza unor excepţii propuse la interzicerea importurilor UE de cauciuc sintetic produs de Rusia.
Diplomaţi polonezi au declarat că amploarea excepţiilor este atât de mare încât acestea ar face sancţiunile ineficiente.
Conform altor surse diplomatice europene, excepţiile au fost propuse pentru da satisfacţie Italiei, susţinută de Germania.
Reprezentanţii statelor membre urmează să se întâlnească din nou vineri la ora locală 10:00 (09:00 GMT).
Ucraina lansează o bancnotă pentru a marca un an de la începutul războiului
ACTUALIZARE 20.00 Banca Naţională a Ucrainei a prezentat joi o bancnotă comemorativă, pentru a marca prima comemorare a invaziei Rusiei, pe o parte fiind reprezentaţi trei soldaţi care înalţă drapelul naţional, transmite Reuters.
Pe cealaltă parte a bancnotei de 20 de hrivne (0,54 dolari) este o imagine cu două mâini legate, o aluzie la crimele de război de care sunt acuzate forţele ruseşti că le-ar fi comis în Ucraina. Moscova a negat aceste acuzaţii.
"Pentru a marca comemorarea războiului, am decis să lansăm o bancnotă comemorativă, care va descrie o mică parte dintr-un an de emoţii, modele, conţinut şi lucruri reprezentative", a afirmat Andriy Pyshnyi, guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei (NBU), la prezentarea bancnotei la Kiev.
VIDEO Un membru leton al OSCE a contestat prezența delegației ruse la reuniunea din Viena
ACTUALIZARE 19.00 Un politician din Letonia, care participă la o reuniune a OSCE, a lăsat diplomația deoparte și a avut un mesaj direct pentru delegația Rusiei. Furios că aceștia încă sunt la întâlnirile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, letonul le-a transmis să se ducă „la naiba”.
Strada din fața Ambasadei Rusiei din Londra a fost vopsită în culorile steagului Ucrainei
ACTUALIZARE 15:46 Mai mulți activiști au adus în fața Ambasadei Rusiei din Londra sute de litri de vopsea galbenă și albastră și au vopsit strada în culorile steagului Ucrainei. Gestul lor vine cu o zi înainte de împlinirea unui an de la invazia rusă în Ucraina, scrie Reuters.
Înainte de a începe vopsirea străzii tinerii activiști au oprit traficul. Au turnat 300 de litri de vopsea cu roabele și au folosit pensule pentru a picta steagul Ucrainei. Acesta se întinde pe o suprafață de 500 de metri pătrați.
Ucraina critică dur poziţia Ungariei privind negocierile de pace
ACTUALIZARE 15:40 Guvernul ucrainean critică dur apelul Ungariei la discuţii de pace între SUA şi Rusia pentru a pune capăt războiului, fără participarea Kievului, relatează EFE şi postul de televiziune ucrainean Kanal 24.
„Negocierile pentru (obţinerea păcii în) Ucraina fără participarea Ucrainei sunt posibile doar în visele politicienilor ungari”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, în pagina sa de Facebook.
Nikolenko a reacţionat astfel la recentele declaraţii ale premierului Viktor Orban şi ale ministrului său de externe, Peter Szijjarto, care au îndemnat la începerea negocierilor între Washington şi Moscova pentru a pune capăt conflictului ucrainean. „Ministrul ungar de externe ar putea face un serviciu mult mai mare umanităţii dacă ar înceta să mai facă jocul ruşilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean. „Budapesta a avut oportunitatea de a contribui la câştigarea păcii în Ucraina şi în Europa, dar a ales cealaltă parte a istoriei”, a afirmat el.
Potrivit agenţiilor ucrainene de presă, Szijjarto a subliniat miercuri necesitatea unor negocieri directe între preşedinţii american şi rus, Joe Biden, respectiv, Vladimir Putin, pentru a pune capăt războiului. Astfel, Szijjarto se alătură poziţiei premierului Viktor Orban care a acuzat Uniunea Europeană şi NATO că sunt în favoarea războiului în Ucraina.
Tribunalele ucrainene au condamnat 26 de suspecţi pentru crime de război, de la începerea invaziei ruse
ACTUALIZARE 15:30 Tribunalele ucrainene au judecat şi condamnat 26 de suspecţi de crime de război de la începerea invaziei ruse în Ucraina, în 24 februarie 2022, a anunţat joi procurorul de legătură pentru Ucraina în cadrul Eurojust, Miroslava Krasnoborova, transmite Reuters, citată de Agerpres. De asemenea, aproape 300 de indivizi au fost puşi sub acuzare.
Eurojust este un centru unic unde autorităţile judiciare naţionale conlucrează îndeaproape pentru a combate cazuri grave de criminalitate transfrontalieră organizată. Potrivit Miroslavei Krasnoborova, condamnările au fost date pentru infracţiuni ce includ violul şi crima, bombardarea clădirilor civile şi tratamente crude contra civililor.
De la 24 februarie 2022 până în prezent, Ucraina a înregistrat peste 71.000 de presupuse crime de război. „Atrocităţile şi distrugerile cauzate de Rusiei sunt colosale şi nesfârşite. Milioane de oameni au fost forţaţi să lase totul în urmă. Atacuri masive cu rachete distrug infrastructura civilă şi mulţi şi-au pierdut viaţa în mod tragic”, a spus Krasnoborova.
„Aceste pagube nu pot fi reparate, dar ce putem face este să îi aducem pe cei vinovaţi în faţa justiţiei”, a subliniat ea într-o conferinţă de presă.
Alertă de raid aerian în Kiev şi în regiune, în timpul vizitei premierului spaniol Pedro Sanchez
ACTUALIZARE 13:30 Sirenele de alertă aeriană au fost activate la Kiev şi în regiune chiar în timp ce premierul spaniol Pedro Sanchez efectua o vizită oficială în capitala ucraineană, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează agenţia de presă EFE, citând media locale.
Publicaţia The Kyiv Independent a relatat că o explozie puternică a fost auzită joi dimineaţă în partea de vest a capitalei ucrainene. Cu câteva minute înainte de producerea acesteia, au fost activate sirenele de alertă de raid aerian, care au răsunat timp de aproape o oră, scrie Agerpres. Unele persoane, după ce s-a declanşat alarma, care anunţa posibilitatea unui atac aerian al armatei ruse, s-au refugiat în metrou, potrivit EFE.
Autorităţile ucrainene anunţaseră la începutul acestei săptămâni că în unele zone ale ţării vor fi consolidate măsurile de securitate în contextul împlinirii unui an vineri de la declanşarea invaziei ruse. Anterior, publicaţia Ukrainska Pravda nu a exclus ca exploziile auzite în regiunea Kievului să fi fost urmare a activităţii sistemului de apărare antiaeriană.
Purtătorul de cuvânt al Forţelor aeriene ucrainene, Iuri Ignat, a precizat ulterior pentru publicaţia citată că sistemul de apărare antiaerian a fost pus în funcţiune pentru ''vânarea'' unei drone de recunoaştere.
Ucraina a respins 90 de atacuri rusești în ultimele 24 de ore
ACTUALIZARE 13:25 Armata ucraineană a respins în ultimele 24 de ore circa 90 de atacuri ruseşti care au vizat în principal zonele din nord-estul şi estul Ucrainei, unde se concentrează cele mai multe lupte între cele două părţi, relatează EFE, citată de Agerpres.
Aşa cum a raportat Statul Major al armatei ucrainene joi, ofensiva rusă se concentrează în regiunea Harkov, în nord-est, precum şi în regiunile vecine Lugansk şi Doneţk în est, ambele la graniţa cu Rusia. „Ucraina a respins atacurile în apropiere de Kupiansk, în regiunea Harkov, nu departe de regiunea vecină Lugansk, precum şi în perimetrul oraşelor Lîman, Bahmut, Avdiivka şi Şahtiorsk din regiunea Doneţk”, unde „Rusia îşi concentrează principalele eforturi ofensive”, a detaliat Statul Major ucrainean.
Mai exact, în oraşul strategic Bahmut, armata ucraineană spune că luptele se dau „stradă cu stradă”, întrucât controlul zonei ar oferi ambelor părţi un coridor sigur pentru transportul de arme şi soldaţi. Potrivit Statului Major ucrainean, Rusia a lansat 19 atacuri aeriene şi 37 de atacuri cu sisteme de rachetă cu lansare multiplă în intervalul menţionat, provocând distrugeri în oraşe şi sate şi rănind un număr nespecificat de civili.
Kievul susţine că Moscova îşi menţine ofensiva dură în zonă pentru a prelua sub un control total Doneţkul, una dintre cele patru regiuni pe care Moscova le-a anexat ilegal în septembrie trecut şi pe care nu a reuşit nici până acum să le ocupe în totalitate.
„Miliţiile locale susţinute de grupuri private de mercenari, cum ar fi Wagner, au ajutat forţele regulate ruse din zonă şi au suferit pierderi grele”, a declarat armata ucraineană, citată de agenţiile locale de presă.
Armata avertizează că ameninţarea ca Rusia să lanseze atacuri cu rachete „continuă să fie ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei”, astfel încât autorităţile ucrainene menţin măsuri sporite de securitate în întreaga ţara, care va marca vineri un an de la declanşarea invaziei ruse.
În regiunea Herson (sud-estul Ucrainei), cel puţin doi civili au fost ucişi în urma atacurilor ruse de miercuri, potrivit administraţiei regionale. „Ocupanţii au tras 71 de tiruri în regiunea Herson, din diferite arme: MLRS (sisteme de rachete cu lansare multiplă), mortiere, artilerie, tancuri şi drone”, au declarat autorităţile regionale. Această regiune este parţial ocupată de armata rusă, care s-a retras în ianuarie pe malul stâng al fluviului Nipru, lăsând-o ruptă în două.
Finlanda va trimite trei tancuri Leopard 2 Ucrainei
ACTUALIZARE 13:20 Finlanda va trimite trei tancuri de luptă Leopard 2 Ucrainei, a anunţat joi Ministerul Apărării de la Helsinki, informează Reuters.
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a declarat în ianuarie că Finlanda va participa la o donaţie europeană de tancuri de luptă, dar a adăugat că această contribuţie „nu va fi foarte numeroasă”, scrie Agerpres.
Finlanda, care împarte cu Rusia o frontieră de 1.300 km, are în dotare ceva mai puţin de 200 de tancuri Leopard 2. Valoarea celui mai nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina se va ridica la 160 milioane de euro, ce includ cele trei tancuri Leopard şi instruirea pentru folosirea lor, a indicat ministerul finlandez.
Cehia a aprobat un nou ajutor militar
Guvernul ceh a anunţat joi, la rândul său, că a aprobat un nou transport de ajutor militar pentru Ucraina şi va continua să trimită echipamente din stocuri.
Ministrul apărării, Jana Cernochova, nu a dezvăluit despre ce echipamente este vorba, dar a spus că, până acum, Cehia a trimis din rezervele armatei 38 de tancuri, 55 de vehicule blindate, patru aparate de zbor şi 13 obuziere autopropulsate, pe lângă transporturi mai ample de la sectorul privat.
Prigojin anunță că grupul Wagner a început să primească muniţie suplimentară
ACTUALIZARE 13:15 Evgheni Prigojin, fondatorul grupului rus de mercenari Wagner, a declarat joi că trupele sale au început să primească muniţie suplimentară, după o dispută cu conducerea armatei, potrivit Reuters.
„Astăzi, la ora 06:00, s-a anunţat că a început transportul de muniţie”, a precizat Prigojin într-o declaraţie pe Telegram. „Cel mai probabil, lucrurile au început să se mişte. Până acum, totul e pe hârtie, dar, aşa cum ni s-a spus, principalele documente au fost deja semnate”, a adăugat el.
Prigojin, fost antreprenor de catering, care evita până acum lumina reflectoarelor, şi-a asumat un rol public de la începutul invaziei ruse din Ucraina, în contextul în care grupul său Wagner a condus lupta de luni de zile a Rusiei asupra oraşului Bahmut din regiunea ucraineană Doneţk.
În ultimele zile, o dispută veche cu şefii armatei ruse a escaladat semnificativ, Prigojin afirmând că oficialii militari nu vor să ofere muniţie pentru Wagner din cauza unor animozităţi personale faţă de el. Marţi, el i-a acuzat de „trădare” pe ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi pe şeful Statului Major, Valeri Gherasimov, susţinând că ei s-ar afla în spatele deficitului de muniţie.
Într-un mesaj vocal trimis marţi, Prigozin spunea, pe un ton furios şi emoţional: „Şeful Statului Major şi ministrul apărării dau ordine în dreapta şi în stânga nu doar pentru a nu oferi muniţie pentru Wagner, ci şi pentru a nu-l ajuta cu transportul aerian”.
În mesajul de joi, el a scris: „Multe mulţumiri celor care au acţionat în diverse moduri - cetăţenii obişnuiţi care au făcut tot ce au putut şi cei care, inclusiv de pe poziţii înalte, au exercitat presiune şi au luat decizii, astfel încât să înceapă să ne ofere muniţie. Vă mulţumesc. Mulţumiri şi de la băieţi”.
În discursul său anual privind starea naţiunii, susţinut marţi, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut să se pună capăt rivalităţilor de partea rusă. „Trebuie să încetăm, şi vreau să subliniez asta, cu orice contradicţii, formalizări, duşmănii, neînţelegeri interdepartamentale şi alte prostii”, a spus Putin în faţa elitei politice şi militare.
Ministrul britanic al Apărării nu exclude ca războiul din Ucraina să mai dureze încă un an
ACTUALIZARE 13:34 Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, nu a exclus joi posibilitatea ca războiul din Ucraina să mai dureze încă un an pentru că preşedintele rus Vladimir Putin nu pare să vrea să pună capăt agresiunii, relatează EFE.
„Cred că Rusia a demonstrat un dispreţ total nu doar faţă de vieţile oamenilor din Ucraina, ci şi faţă de cele ale propriilor soldaţi”, a declarat ministrul Wallace la postul de radio LBC din Londra.
După 12 luni de război în Ucraina, circa 188.000 de soldaţi ruşi - în realitate, mult mai mulţi - sunt morţi şi răniţi 'ca urmare a acestei catastrofale erori de calcul şi a agresiunii preşedintelui Putin', a afirmat Ben Wallace.
„Când cineva a întrecut măsura şi crede că este în regulă să facă asta propriului său popor, nu cred că se va opri”, a spus Wallace, întrebat dacă războiul ar putea dura încă 12 luni.
Marea Britanie va păstra un minut de reculegere vineri în semn de respect pentru victimele conflictului din Ucraina, cu ocazia împlinirii unui an de la declanşarea invaziei ruse împotriva acestei ţări, notează Agerpres.
Ministrul de externe ucrainean îndeamnă la pace și cere retragerea trupelor ruse din Ucraina, la Adunarea Generală a ONU
ACTUALIZARE 13:00 O sesiune specială a Adunării Generale a ONU, convocată miercuri cu prilejul împlinirii la 24 februarie a unui an de la declanşarea de către Rusia a invaziei sale pe scară largă împotriva Ucrainei, a scos din nou la iveală imensa prăpastie existentă între cele două părţi, comentează joi într-o amplă sinteză DPA, potrivit Agerpres.
În timp ce ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a acuzat partea rusă de comiterea unui genocid în Ucraina, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat că Occidentul plănuieşte „să dezmembreze şi să distrugă” ţara sa.
În prima zi a acestei sesiuni speciale preconizată să dureze două zile, Kuleba a prezentat o rezoluţie în Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, în care a chemat la pace şi la retragerea trupelor ruse. Se aşteaptă ca această rezoluţie să fie aprobată, cu un vot majoritar, joi, dar înainte urmează să fie susţinute zeci de discursuri ale unor oficiali de rang înalt, între care secretarul de stat american Antony Blinken, ministrul de externe britanic James Cleverly şi şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock.
Strategia susţinătorilor occidentali ai Ucrainei nu este de a supune la vot proiecte complexe de încheiere a războiului, ci de a convinge cât mai multe ţări să voteze „da” la moţiunea generală în favoarea păcii. În acest fel, aceştia pornesc de la rezultatele din octombrie trecut, când 143 de ţări s-au opus anexărilor Moscovei în Ucraina şi au declarat că aceasta încalcă dreptul internaţional. Un rezultat covârşitor ar contracara acuzaţiile că există o oboseală de război şi privind sprijinul din ce în ce mai scăzut pentru Kiev în unele părţi ale lumii, în special în ţările care depind de combustibilul rusesc. Kuleba a acuzat miercuri Moscova de „genocid” în contextul acuzaţiilor potrivit cărora copii ucraineni au fost deportaţi cu forţa în Rusia.
El a spus că Moscova a plasat mii de copii ucraineni în familii ruse pentru reeducarea acestora ca ruşi. „Acesta este un genocid şi cu asta ne confruntăm astăzi”, a spus ministrul de externe ucrainean. Moscova susţine că transferul ucrainenilor în Rusia se face cu scopul de a-i îndepărta de zonele unde se duc lupte. Rusia neagă de asemenea răpirea copiilor ucraineni, în pofida dovezilor care probează contrariul.
În acelaşi timp, ambasadorul Rusiei la ONU a acuzat Germania şi Occidentul că ar avea motive în conflictul din Ucraina similare cu cele din al Doilea Război Mondial. „Acesta este un război în care, aşa cum s-a întâmplat şi cu 80 de ani în urmă, sunt implicaţi duşmani perfizi şi puternici care vor să pună stăpânire pe pământurile noastre şi să ne subjuge”, a declarat Nebenzia în faţa Adunării Generale a ONU, în condiţiile în care Rusia este cea care a invadat o altă ţară, de la care a anexat regiuni întregi cu tot cu populaţie.
„Tancurile germane vor ucide din nou ruşi”, a spus el, referindu-se la tancurile de luptă Leopard fabricate în Germania pe care mai multe ţări europene au promis să le trimită Kievului, într-o paralelă deplasată cu cel de-al Doilea Război Mondial. Dacă atunci Germania nazistă era partea agresoare, astăzi Rusia este stat agresor.
După aproape 12 luni de război, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, s-a arătat mai degrabă pesimist în ceea ce priveşte perspectiva păcii, avertizând cu privire la extinderea conflictului şi la riscul utilizării armelor nucleare. ‘În ultimul an, nu numai că am văzut suferinţe şi distrugere în creştere, dar devine tot mai evident cât de mult mai rău ar putea deveni totul.
Consecinţele posibile ale unui conflict în spirală reprezintă un pericol clar şi prezent, a avertizat Guterres. „În acest timp, am auzit ameninţări implicite de a folosi arma nucleară. Aşa-numita utilizare tactică a armelor nucleare este absolut inacceptabilă. Este timpul să ne retragem de pe marginea prăpastiei”, a subliniat secretarul general al ONU.
Avion al Ministerului rus al Apărării, prăbușit
ACTUALIZARE 12:10 Un avion militar al Ministerului rus al Apărării s-a prăbușit în regiunea Belgorod, la doar 16 kilometri de granița cu Ucraina. Informația vine chiar de la guvernatorul regional, citat de agenția de presă TASS.
Pilotul a reușit să se catapulteze, însă nu a supraviețuit. El tocmai se întorsese dintr-o misiune de luptă în Ucraina. La fața locului se află o echipă de anchetă și una a Departamentului pentru Situații de Urgență. Din informațiile preliminare, avionul s-ar fi prăbușit din cauza unei defecțiuni tehnice.
SUA anunță că publică date despre transferuri de arme chineze către Rusia. China: „Speculații”
ACTUALIZARE 11:40 Administraţia americană anunță că ar putea publica date obţinute de la serviciile de informaţii cu privire la transferul de arme din China în Rusia menite să sprijine ofensiva Moscovei în Ucraina, a relatat joi The Wall Street Journal, citat de EFE.
În replică, oficialii chinezi spun că aceste informații nu sunt decât „speculații și calomnii”. Relațiile dintre SUA și China sunt tensionate după momentul doborârii balonului chinez din 4 februarie. În replică, Ministerul de Externe chinez a transmis joi prin purtătorul său de cuvânt, Wang Wenbin, că orice posibile date ale serviciilor de informaţii cu privire la un transfer de armament din China către Rusia sunt speculaţii, transmite Reuters.
„Cât despre aşa-numitele informaţii secrete, nu sunt decât speculaţii şi calomnii la adresa Chinei”, a declarat Wang Wenbin în briefingul său de presă obişnuit.
Republica Moldova respinge acuzațiile Rusiei că Ucraina „vrea să invadeze Transnistria”
ACTUALIZARE 11:35 Autoritățile moldovene au reacționat, joi, la acuzațiile Rusiei conform cărora Ucraina ar avea planuri „să invadeze” Transnistria, scrie CNN.
„Autoritățile de stat nu confirmă informația diseminată în această dimineață de ministerul rus al apărării. Facem apel la calm și invităm publicul să urmărească sursele oficiale și credibile ale Republicii Moldova.
Instituțiile noastre cooperează cu partenerii străini și, în caz de pericol față de țară, vor informa publicul fără nicio întârziere”, se arată într-un mesaj al guvernului moldovean publicat pe canalul său oficial de Telegram.
Reacția guvernului moldovean vine după ce rușii au lansat, în această dimineață, noi acuzații la adresa Ucrainei, pe care o acuză că plănuiește „o operațiune sub steag fals” pentru a „ataca trupele ruse din Transnistria”.
Citește continuarea AICI
Avertismentul unui ministru german: „Rusia e activă în Africa şi încearcă să destabilizeze regiuni întregi”
ACTUALIZARE 11:30 Invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat și Africa, unde Moscova „încearcă să destabilizeze regiuni întregi”, a spus ministrul german al dezvoltării, Svenja Schulze.
„Acesta nu a fost doar un atac asupra Ucrainei, ci şi un atac asupra celor mai săraci din lume”, a spus Schulze, în prezent într-o vizită de cinci zile în Africa de Vest, la Abidjan, în Côte d'Ivoire, relatează Agerpres.
„Valurile de şoc ale războiului, preţurile mari la alimente, îngrăşăminte şi energie au ajuns de asemenea în Africa de Vest şi în multe alte ţări din Sudul Global”, a mai declarat ministrul, înainte de marcarea unui an de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia.
În vremuri ca acestea, Germania are nevoie de prieteni şi aliaţi, inclusiv în Africa, a subliniat Schulze. „Rusia este de asemenea activă în Africa şi încearcă să destabilizeze regiuni întregi”, consideră ministrul german, potrivit DPA.
Citește continuarea AICI
Rușii beau în continuare Coca Cola, se îmbracă de la Zara și cumpără mobilă Ikea. Brandurile au părăsit Rusia, dar produsele lor nu
ACTUALIZARE 11:25 Camioanele care transportă Coca Cola trec peste graniţă în Rusia, turiştii se întorc din străinătate cu cele mai noi modele Zara, iar magazinele online locale au la vânzare stocuri de mobilă Ikea. O analiză Reuters arată că este posibil ca mărcile occidentale să fi părăsit Rusia din cauza invaziei în Ucraina, dar nu şi produsele lor.
Chiar dacă firmele europene, nord-americane şi japoneze au părăsit Rusia ca urmare a sancțiunilor impuse din cauza războiului, impactul asupra consumatorilor ruşi este redus, chiar dacă produsele ajung mai târziu sau sunt mai scumpe.
Principala modificare este legată de aprovizionare, dar produsele rămân disponibile atât online, cât şi în magazine.
Cumpărătorii trebuie doar să ştie unde să caute. Majoritatea mărfurilor în cauză nu fac obiectul sancţiunilor, iar aceste fluxuri transfrontaliere sunt legale. Moscova este bucuroasă să permită intrarea lor indiferent de ruta pe care o iau. Disponibilitatea continuă a mărcilor arată provocarea cu care se confruntă companiile în controlul lanţurilor de aprovizionare, atunci când ies de pe piaţă.
Citește continuarea AICI
Pedro Sanchez merge într-o vizită surpriză la Kiev
ACTUALIZARE 11:20 Prim-ministrul guvernului Spaniei, Pedro Sanchez, se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, joi, și va susține un discurs în fața parlamentului de la Kiev, au transmis reprezentanții săi, conform CNN.
Pedro Sanchez face o vizită surpriză la Kiev pentru a arăta sprijinul țării sale față de Ucraina, aproape de împlinirea unui an de când rușii au invadat țara vecină. Mai târziu, liderul de la Madrid va face declarații de presă într-o conferină comună cu Volodimir Zelenski.
Prim-ministrul spaniol are, de asemenea, planuri să viziteze Bucha și Irpin, cele două orașe în care rușii au comis atrocități împotriva populației ucrainene. Armata rusă a comis masacre care au șocat întreaga lume în Bucha și Irpin, în primele luni ale invaziei ei.
Vizita lui Sanchez vine după cea a președintelui Biden, de miercuri, o vizită ținută în secret până la momentul în care președintele american a sosit la Kiev.
Citește continuarea AICI
Rusia încearcă să agite din nou spiritele în Republica Moldova. Kremlinul acuză Ucraina că vrea să „invadeze Transnistria”
ACTUALIZARE 10:35 Ministerul apărării din Rusia a acuzat Ucraina, joi, că „are planuri” să invadeze Transnistria după o „operațiune sub steag fals”, conform agenției rusești RIA, citată de The Guardian.
Ministerul rus susține că Ucraina plănuiește să „aranjeze” un atac al forțelor rusești din Transnistria ca „pretext” pentru a invada regiunea separatistă moldoveană. Separat, și agenția Tass l-a citat pe adjunctul ministrului de externe rus, Mihail Galuzin, spunând că Occidentul a dat indicații guvernului de la Chișinău să „oprească orice interacțiune” cu așa-zisul guvern de la Tiraspol.
E vorba de o nouă încercare a Rusiei și propagandei sale de a crea tensiuni și de a agita spiritele în regiune. Anterior, președinta Maia Sandu a acuzat Rusia că încearcă să dea o lovitură de stat în Republica Moldova și să atragă Transnistria în război.
Citește continuarea AICI
Noi sancțiuni împotriva Rusiei pe agenda reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7
ACTUALIZARE 10:03 Miniştrii de finanţe din Grupul statelor puternic industrializate (G7) vor încerca joi să cadă de acord asupra unui nou pachet de sancţiuni economice împotriva Rusiei, în condiţiile în care a trecut un an de la debutul războiului din Ucraina, transmite AFP.
Reuniunea, la care vor participa în special Franţa, SUA şi Japonia, va avea loc în marja reuniunii miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20, care va fi organizată la Bengaluru, sudul Indiei. "În cadrul G7, vom pleda pentru o întărire a sancţiunilor economice împotriva Rusiei", a prevenit încă de luni ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire. "Aceste sancţiuni economice sunt eficiente, ele au permis reducerea la jumătate a veniturilor petroliere ale Rusiei", a afirmat oficialul francez înainte de plecarea sa spre India.
La rândul său, adjunctul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, a dat asigurări că SUA şi partenerii lor din G7 pregătesc "un nou pachet important" de sancţiuni împotriva Rusiei în jurul datei de 24 februarie, când se împlineşte un an de la invazia rusească din Ucraina.
Cu toate acestea, o sursă din Ministerul german de Finanţe a minimalizat şansele ca la reuniunea de joi să fie adoptată o decizie cu privire la noi sancţiuni împotriva Rusiei, notează Agerpres.
SUA, Uniunea Europeană şi aliaţii lor au impus sancţiuni drastice Rusiei, după invadarea Ucrainei, vizând cel mai înalt nivel al statului rus, precum şi industria, băncile şi sectorul petrolier rusesc.
Reuniunea de joi a miniştrilor de Finanţe din G7 are loc înaintea reuniunilor de vineri şi sâmbătă a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20, unde vor fi abordate în special măsuri pentru a face faţă efectelor economice ale războiului din Ucraina dar şi o eventuală reducere a poverii datoriilor pentru cele mai sărace ţări.
Analiştii sunt de părere că orice discuţie cu privire la războiul din Ucraina este un subiect delicat pentru India, ţara organizatoare a reuniunii G20, având în vedere că autorităţile de la New Delhi nu au condamnat invazia. În paralel, Rusia nu a confirmat încă dacă va trimite un reprezentat la reuniunea G20.
Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, urmează să participe săptămâna viitoare la New Delhi la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din ţările G20, eveniment la care este aşteptat şi omologul său american Antony Blinken.
Invazia rusă în Ucraina, subiect principal al unei reuniuni controversate a OSCE
ACTUALIZARE 09:52 Războiul Rusiei împotriva Ucrainei va fi subiectul principal al reuniunii de două zile a Adunării Parlamentare a OSCE, un eveniment care se deschide joi la Viena şi este marcat de controversa participării delegaţilor ruşi, transmite dpa.
Parlamentarii ucraineni şi lituanieni boicotează reuniunea pentru că delegaţilor ruşi li s-a permis participarea. La reuniune, în jur de 300 de parlamentari din restul celor 55 de state ale OSCE îşi vor exprima în primul rând opiniile despre războiul din Ucraina.
Vineri se împlineşte un an de la debutul invaziei ruse în această ţară. Margareta Cederfelt, preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat că reuniunea nu va deveni o platformă pentru propaganda rusă, notează Agerpres.
Parlamentari din 20 de state au cerut Austriei să nu le elibereze vize participanţilor ruşi, însă guvernul austriac a explicat că avea această obligaţie legală întrucât sediul acestei organizaţii internaţionale se află la Viena.
Ministerul britanic al Apărării: Rusia se pregătește pentru un efort ofensiv în sudul regiunii Donețk
ACTUALIZARE 09:40 Orașul Vuhledar din sudul regiunii Donețk a fost din nou supus unor bombardamente intense, se arată în evaluarea de joi dimineață a Ministerului britanic al Apărării.
Există posibilitatea ca Rusia să se pregătească pentru un alt efort ofensiv în această zonă, în ciuda atacurilor costisitoare eșuate de la începutul lunii februarie și de la sfârșitul anului 2022, susțin britanicii.
Generalul-colonel Rustam Muradov, comandantul Grupului de forțe din estul Rusiei, se află „probabil" sub o presiune intensă pentru a îmbunătăți rezultatele în Vuhledar, în urma criticilor dure din partea comunității naționaliste ruse, potrivit Ministerului britanic al Apărării. Cu toate acestea, este puțin probabil ca Muradov să dispună de o forță capabilă să realizeze un succes pe câmpul de luptă.
Putin anunță noi teste nucleare
ACTUALIZARE 08:40 Președintele Vladimir Putin a avertizat joi că Rusia ar putea relua testele nucleare. El a anunțat că, pentru prima dată, Rusia va desfășura rachetele balistice intercontinentale Satan, capabile să transporte mai multe focoase nucleare deodată, relatează The Guardian.
„Ca și până acum, vom acorda o atenție sporită consolidării triadei nucleare”, a spus Putin joi dimineața devreme la Kremlin. „Triada” se referă la rachetele nucleare bazate pe uscat, pe mare și în aer. „Vom continua producția în masă de sisteme Kinzhal hipersonice bazate pe aer și vom începe aprovizionarea în masă cu rachete hipersonice Zircon pe mare”, a spus Putin.
Șeful NATO vede „semne” că China ar putea oferi sprijin Rusiei
ACTUALIZARE 08:30 Șeful NATO a declarat miercuri că alianța militară a văzut „unele semne” că China ar intenționa să sprijine Rusia în războiul său din Ucraina și a cerut ferm Beijingului să renunțe la ceea ce ar fi o încălcare a dreptului internațional, notează The Guardian.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mai spus într-un interviu pentru Associated Press că alianța, deși nu este parte la război, va sprijini Ucraina „atâta timp cât este nevoie”. Întrebat dacă NATO are vreun indiciu că China ar putea fi pregătită să ofere arme sau alt sprijin războiului Rusiei, Stoltenberg a spus că există semne în această direcție.
„Am văzut câteva semne că s-ar putea să planifice acest lucru și, desigur, aliații NATO, Statele Unite, au avertizat împotriva acestui lucru, deoarece acesta este ceva care nu ar trebui să se întâmple. China nu ar trebui să sprijine războiul ilegal al Rusiei”, a spus secretarul general al NATO.
Stoltenberg a spus că potențiala asistență chineză ar echivala cu acordarea „sprijinului (direct) unei încălcări flagrante a dreptului internațional și, desigur, (în calitate de membru al consiliului de securitate al ONU, China nu ar trebui să susțină în niciun fel încălcarea Cartei ONU sau internaționale). Lege”.
Miercuri, Putin l-a găzduit pe cel mai înalt oficial de politică externă al Partidului Comunist Chinez, Wang Yi, ridicând îngrijorarea în Occident că Beijingul ar putea fi gata să ofere Moscovei un sprijin mai puternic în războiul de aproape un an.
Trupele ruse care străpunseseră apărarea ucraineană în apropiere de Kreminna au fost respinse
ACTUALIZARE 08:20 Trupele ruse care au reuşit marţi să străpungă apărarea ucraineană din apropierea oraşului Kreminna au fost respinse şi au pierdut o parte din echipamentul lor greu, conform unui anunţ făcut miercuri de un înalt oficial ucrainean, citat de Reuters.
Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Haidai, a făcut acest anunţ într-un interviu acordat televiziunii ucrainene. „Ieri, chiar au spart apărarea noastră pentru un anumit timp, dar armata ucraineană a distrus o parte din echipamentul greu al ocupanţilor... până la urmă, ne-am păstrat poziţiile”, a declarat guvernatorul.
În încercarea de a asigura controlul deplin asupra a două provincii estice care formează regiunea industrială Donbas, Rusia a lansat atacuri repetate. Kreminna se află la aproximativ 70 de kilometri nord de Bahmut, focarul celor mai aprige atacuri ruseşti, scrie Agerpres.
Haidai a spus că se aşteaptă ca forţele ruse să îşi intensifice eforturile în jurul localităţii Kreminna, invocând o creştere a numărului bombardamentelor şi a misiunilor de recunoaştere.
„Nu aş spune că este cea mai activă parte a ofensivei, dar cu siguranţă este în desfăşurare”, a spus el.
Biden: Suspendarea Rusiei din START III nu indică intenția de a recurge la arme nucleare
ACTUALIZARE 08:15 Decizia lui Putin de a suspenda Rusia din tratatul de dezarmare nucleară este o mare greșeală, a declarat miercuri Joe Biden, relatează Reuters. Președintele Statelor Unite a spus că Putin e iresponsabil că face acest lucru. Chiar și așa, nu crede că e un semnal că liderul de la Kremlin ia în considerare să folosească arme nucleare.
„Este o mare greşeală să faci asta. Nu foarte responsabil. Dar nu am citit în asta că se gândeşte să folosească arme nucleare sau ceva de genul acesta”, a declarat Joe Biden într-un interviu pentru ABC News, citat de Agerpres.
Preşedintele Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că prin ajutorul militar oferit Ucrainei încearcă să provoace Rusiei o „înfrângere strategică”, aşadar a decis suspendarea participării Rusiei la Tratatul Noul START sau START III şi a avertizat că Moscova ar putea relua testele nucleare. START III este ultimul tratat de dezarmare nucleară încă în vigoare între Rusia şi SUA, care plafonează la 1.550 numărul focoaselor nucleare desfăşurate de fiecare dintre aceste două ţări şi permite inspecţii reciproce, care însă nu s-au mai desfăşurat din 2020, din cauza pandemiei şi a războiului în Ucraina. Cu toate acestea, Rusia a declarat că va respecta limitele convenite privind rachetele nucleare şi va continua să informeze SUA despre schimbările în desfăşurarea lor, în pofida suspendării.
Întrebat în interviu dacă suspendarea face lumea mai puţin sigură, preşedintele SUA a răspuns: „Ei bine, uite, cred că suntem mai puţin în siguranţă atunci când renunţăm la acordurile de control al armelor care sunt foarte mult în interesul ambelor părţi şi în interesul lumii". Cu toate acestea, el a adăugat că nu există dovezi care să sugereze o schimbare în postura nucleară a Rusiei."Ideea că, într-un fel, asta înseamnă că se gândesc să folosească arme nucleare, rachete balistice intercontinentale, nu există nicio dovadă în acest sens”, a adăugat Biden.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat marţi că suspendarea anunţată de Rusia este „profund nefericită şi iresponsabilă”. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a estimat că decizia liderului rus a făcut lumea mai periculoasă, îndemnându-l pe acesta să revină asupra ei.
Moscova a cerut ca armele nucleare britanice şi franceze care vizează Rusia să fie incluse în cadrul controlului asupra armamentelor, o poziţie inacceptabilă pentru Washington după peste o jumătate de secol de tratate nucleare bilaterale cu Rusia.
Ucraina afirmă că China nu a consultat Kievul când și-a pregătit planul de pace
ACTUALIZARE 08:10 Guvernul chinez nu a consultat Kievul în procesul de pregătire a planului său de pace pentru Ucraina, care ar trebui să fie lansat în această săptămână, a declarat miercuri un înalt oficial ucrainean, transmite AFP.
„China nu ne-a consultat”, a spus oficialul ucrainean, care a făcut aceste declaraţie sub protecţia anonimatului pentru mai multe instituţii de presă, inclusiv AFP. Beijingul a promis că va face publică propunerea sa de „soluţie politică” săptămâna aceasta, care marchează un an de la războiul declanşat de Rusia în Ucraina, pe 24 februarie 2022.
Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, care s-a întâlnit cu Wang Yi, directorul Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez în Germania, a dezvăluit marţi la Bruxelles că acesta din urmă „l-a informat despre elementele cheie ale planului de pace chinez”, scrie Agerpres. „Aşteptăm să primim acest text pentru a-l studia în detaliu, pentru că nu putem trage concluzii doar după o prezentare orală”, a adăugat Kuleba.
Ministrul a asigurat ulterior, la ONU, că propunerea de pace a Kievului în zece puncte rămâne „prioritatea numărul unu” pentru Ucraina.„Suntem gata să discutăm cu cei care au idei, alte idei care ne pot ajuta să atingem acest obiectiv”, a spus el.
La rândul său, înaltul oficial ucrainean a avertizat miercuri că niciun plan de pace nu trebuie să treacă de „liniile roşii” stabilite de Kiev, inclusiv concesii teritoriale făcute Rusiei, care ocupă teritorii din estul şi sudul Ucrainei, în special peninsula Crimeea. „Pentru Ucraina, liniile roşii sunt principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea integrităţii teritoriale ucrainene”, a spus oficialul ucrainean.„Nu va fi nicio negociere pe niciun teritoriu ucrainean, preşedintele (Zelenski) a precizat deja acest lucru”, a avertizat el.
Aliat apropiat al Rusiei, China nu a susţinut sau criticat niciodată în mod public invadarea Ucrainei, exprimându-şi în mod repetat sprijinul pentru Moscova în faţa sancţiunilor occidentale. Beijingul a cerut însă, de asemenea, în repetate rânduri, respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, în timp ce Rusia revendică anexarea a cinci regiuni ucrainene.
Olena Zelenska cere ca Rusia să răspundă pentru încălcări ale drepturilor omului
ACTUALIZARE 08:05 Prima Doamnă a Ucrainei Olena Zelenska a cerut miercuri ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru încălcări ale drepturilor omului în războiul din Ucraina, într-o intervenţie video la Naţiunile Unite, relatează dpa.
„Victoria Ucrainei va însemna victoria drepturilor omului asupra fărădelegii, torturii şi distrugerii. Prin urmare, dreptate pentru Ucraina înseamnă dreptate pentru întreaga lume”, s-a adresat soţia preşedintelui Volodimir Zelenski delegaţilor ONU.
Mesajul video a fost difuzat la un eveniment privind respectarea drepturilor omului în conflict. În cursul zilei, Adunarea Generală se va reuni la New York pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, scrie Agerpres. Zelenska a vorbit despre bombardamentele împotriva civililor, violuri precum şi deportarea a 16.000 copii în Rusia.
Cehia a trimis 89 de de tancuri Ucrainei
ACTUALIZARE 08:00 Republica Cehă a furnizat sute de piese de echipament militar greu Ucrainei în ultimul an, între care 89 de tancuri, a declarat miercuri, la Varşovia, premierul ceh Petr Fiala după întrevederea cu preşedintele american Joe Biden, relatează Reuters.
Detaliind pentru prima dată amploarea livrărilor cehe, în cadrul cooperării statului cu sectorului privat, premierul ceh a precizat că ţara sa a livrat 226 de vehicule de infanterie de luptă şi blindate, 38 de obuze, 33 de lansatoare de rachete multiple, şase sisteme de apărare aeriană şi patru elicoptere, scrie Agerpres.
Preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit miercuri, la Varşovia, cu grupul celor nouă lideri ai ţărilor membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est, în prezenţa secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pentru a le reconfirma sprijinul „de neclintit” al Washingtonului în faţa Moscovei, la o zi după discursul belicos al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Reuniunea survine la o zi după un discurs virulent al preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că îşi va continua „metodic” ofensiva lansată în urmă cu aproape un an în Ucraina şi a anunţat retragerea Rusiei din tratatul ruso-american New START privind dezarmarea nucleară, readucând în memorie cele mai tensionate momente din timpul Războiului Rece.
Editor : Loredana Bancăș
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
