Proteste în Cuba: Havana acuză SUA, Biden cere să fie ascultat poporul. În polemică intervine și Rusia, iar UE susține libera exprimare

Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, acuză Washingtonul că vrea să provoace „tulburări sociale”, după ce președintele american Joe Biden a cerut regimului de la Havana să-și asculte poporul. Moscova, la rândul ei, transmite că se împotrivește oricărui „amestec străin” în afacerile interne ale unui stat suveran, o poziție la care s-a raliat și Mexicul, prin vocea președintelui său, Lopez Obrador, unul dintre cei mai proeminenţi lideri de stânga din America Latină. La rândul ei, UE se situează pe o poziție apropiată de cea a Washingtonului și cere regimului să permită oamenilor să-și exprime nemulțumirile.

Toată această polemică diplomatică intervine în condițiile în care duminică au izbucnit revolte și manifestații în mai multe orașe din Cuba, unde populația, exasperată de lipsurile în care trăiește, a ieșit în stradă și a îndrăznit să strige „Jos dictatura!” și „Libertate”. Manifestaţiile împotriva puterii comuniste au avut o amploare considerată istorică de mulți observatori.

Imediat, regimul de la Havana s-a grăbit să organizeze contramanifestații, cerând populației să apere „revoluția”, însă s-a lovit de dificultatea de a mai oferi o singură versiune a realității odată cu accesul oamenilor la internet și la rețelele sociale.

Președintele Cubei: „Mercenari angajați de SUA caută să destabilizeze țara”

Președintele cubanez a ieșit la televiziune și a spus că protestele sunt o provocare din partea unor mercenari angajați de SUA să destabilizeze țara. „Ordinul de luptă a fost dat: pe străzi, revoluționarilor!”, le-a cerut el concetățenilor. Mii de susținători ai săi erau deja în stradă.

„Suntem profund îngrijorați de apelurile la „luptă” din Cuba”, a reacționat pe Twitter responsabilul diplomatic al SUA pentru America Latină, Julie Chung.

Casa Albă, la rândul ei, a transmis că este alături de populația cubaneză și a cerut conducerii de la Havana să-și asculte poporul și să vină în întâmpinarea nevoilor pe care le au oamenii. „Poporul cubanez își revendică cu curaj drepturile fundamentale și universale”, a declarat președintele Joe Biden într-un comunicat.

„Am chemat poporul să își apere Revoluția, iar poporul a mers să dezbată, să discute, dar protestatarii au răspuns cu violență și poporul se apără”, a justificat președintele cubanez apelurile sale la „luptă”, care au dus la unele confruntări și arestări, duminică, regimul de la Havana fiind acuzat că își dezbină propriul popor.

„Cine este deranjat de regimul nostru? Nu majoritatea poporului, pentru că majoritatea l-a aprobat în mii de dezbateri publice. Pe cine deranjează? Pe Statele Unite? De ce nu văd ei virtuțile unui sistem care funcționează pentru toată lumea și care are rezultate în sferele sănătății?” - a spus președintele cubanez referindu-se la „faimosul apel la schimbarea regimului”, potrivit Granma, oficiosul de presă al partidului comunist cubanez.

La rândul său, Rusia a avertizat luni în privința oricărei „ingerinţe străine” în criza care zdruncină în prezent Cuba, ţară aliată a Moscovei. „Considerăm inacceptabil orice fel de amestec străin în afacerile interne ale unui stat suveran şi orice altă acţiune distructivă care ar putea favoriza destabilizarea situaţiei în insulă”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului rus de Externe, citat de Agerpres.

„Suntem convinşi că autorităţile cubaneze iau toate măsurile necesare pentru restabilirea ordinii publice în interesul cetăţenilor ţării”, afirmă diplomaţia rusă, adăugând că Moscova „urmăreşte îndeaproape evoluţia situaţiei din Cuba şi din jurul acesteia”.

Relaţiile diplomatice între Cuba şi SUA, după o scurtă reconciliere între 2014 şi 2016, s-au deteriorat în mandatul lui Donald Trump, care a înăsprit embargoul în vigoare din 1962, denunţând încălcări ale drepturilor omului şi sprijinul Havanei pentru guvernul lui Nicolas Maduro în Venezuela.

Rusia, în schimb, este unul din principalii aliaţi ai autorităţilor cubaneze încă din perioada sovietică.

Mexicul cere SUA să ridice sancțiunile asupra Cubei

Și preşedintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a respins luni orice abordare „intervenţionistă” asupra situaţiei din Cuba, după recentele manifestaţii antiguvernamentale din această ţară, şi s-a oferit să trimită ajutoare umanitare, relatează Agerpres.

Mexicul „poate ajuta prin furnizarea de medicamente, de vaccinuri, dar şi de alimente, întrucât sănătatea şi asigurarea hranei sunt drepturi umane fundamentale” care nu necesită „o gestionare politică intervenţionistă”, a declarat liderul mexican în intervenţia sa cotidiană la posturile naţionale de radio şi televiziune.

El a susţinut că embargoul economic impus de SUA asupra Cubei trebuie să înceteze.

„Adevărul este că dacă cineva doreşte să ajute Cuba, atunci primul lucru care ar trebui făcut este suspendarea blocadei asupra Cubei, aşa cum cer majoritatea ţărilor din lume. Ar fi un adevărat gest umanitar”, a subliniat Lopez Obrador.

Unul dintre cei mai proeminenţi lideri de stânga din America Latină, Lopez Obrador şi-a exprimat solidaritatea cu poporul cubanez şi a cerut ţărilor străine să nu intervină în Cuba şi să nu exploateze situaţia de acolo în scop politic.

Care este poziția Uniunii Europene

Uniunea Europeană le-a cerut luni autorităţilor cubaneze să „asculte” nemulţumirile populaţiei şi să autorizeze manifestaţiile, o poziție apropiată de cea a Statelor Unite.

„Susţinem dreptul popoarelor de a se exprima într-o manieră paşnică şi le cerem autorităţilor să autorizeze aceste manifestaţii şi să asculte nemulţumirile manifestanţilor”, a declarat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE, desfăşurată la Bruxelles, transmite Agerpres.

„A fost un protest pentru a arăta nemulţumirile de o amploare pe care nu am văzut-o din 1994. Doresc să afirm dreptul poporului cubanez de a-şi spune opiniile paşnic şi vreau să îi cer guvernului să asculte de aceste proteste”, a declarat Borrell într-o conferinţă de presă.

Ce se întâmplă în Cuba

Protestele din Cuba au izbucnit pe fondul celei mai grave crize economice din ţară din ultimii 30 de ani şi al înrăutățirii situației epidemiei de COVID-19.

Exasperaţi de criza economică, mii de cubanezi au manifestat duminică în toată ţara, scandând „Libertate!” şi „Jos dictatura!”, în timp ce preşedintele Miguel Diaz-Canel şi-a chemat susţinătorii să riposteze în stradă. El a acuzat „mafia cubanezo-americană” că se află în spatele acestei revolte.

„Facem apel la toţi revoluţionarii din ţară, toţi comuniştii, să iasă pe străzile unde vor avea loc aceste provocări, acum şi în zilele următoare. Şi să le înfrunte într-un mod hotărât, ferm şi curajos”, a cerut Miguel Diaz-Canel.

Duminică seara, deja mai multe grupuri de susţinători se adunaseră în diferite locuri din capitala Havana pentru a se pregăti pentru defilare.

Armata, desfășurată pe străzi

Difuzate pe reţelele sociale, protestele antiguvernamentale au început spontan duminică dimineaţa, un eveniment extrem de rar în această ţară condusă de Partidul Comunist şi în care singurele adunări autorizate sunt, de obicei, cele ale partidului. Mii de cubanezi s-au ridicat împotriva guvernului manifestând pe străzile din San Antonio de los Banos, un orăşel cu 50.000 de locuitori, situat la aproximativ 30 de kilometri de Havana. Manifestanţii, în majoritate tineri, au mărşăluit scandând „Patrie şi viaţă!”, titlul unui cântec controversat al unui rapper local, dar şi „Jos dictatura!” şi „Nu ne este frică!”.

„Libertate!” au scandat ulterior și alte câteva sute de cubanezi, la Havana, la diferite mitinguri în care au avut loc ciocniri între manifestanţi şi poliţişti, care au folosit gaze lacrimogene. Cel puţin zece persoane au fost arestate, iar poliția a folosit bastoane din plastic pentru a lovi protestatarii.

Pe străzi au fost desfăşuraţi în număr mare militari şi poliţişti.

Internetul mobil a fost întrerupt

Însă, între timp, alte demonstraţii din mai multe oraşe cubaneze au fost transmise în direct pe Facebook sau Twitter.

Internetul mobil - introdus în Cuba abia la sfârşitul anului 2018 - a fost întrerupt în cea mai mare parte a ţării, duminică după-amiază.

Însuși preşedintele Miguel Diaz-Canel s-a deplasat duminică la prânz la San Antonio de los Banos, însoţit de activişti de partid, care au mărşăluit scandând „Trăiască Cuba!” şi „Trăiască Fidel”, deși de-a lungul traseului său, localnicii au continuat să protesteze împotriva crizei economice.

Fără curent electric câteva ore pe zi

Pandemia de COVID-19 a scufundat Cuba într-o gravă criză economică, cea mai gravă din ultimii 30 de ani, care a exacerbat lipsa de alimente şi medicamente şi a generat tulburări sociale puternice. Dificultăţile economice au determinat autorităţile să întrerupă furnizarea de curent electric timp de câteva ore pe zi.

„Situaţia energetică pare să fi încălzit unele spirite aici”, a declarat presei Miguel Diaz-Canel, acuzând că responsabile pentru criză sunt sancţiunile SUA.

„Dacă vreţi ca poporul să o ducă mai bine, ridicaţi mai întâi embargoul” impus din 1962. „Există o mafie cubanezo-americană care plăteşte foarte bine pe reţelele sociale (...) Ea s-a folosit de pretextul situaţiei din Cuba şi a chemat la manifestaţii în toate regiunile ţării”, a explicat preşedintele Miguel Diaz-Canel.

Acesta a recunoscut însă că „oamenii au venit să îşi exprime nemulţumirea”, însă a spus că este vorba despre „revoluţionari dezorientaţi”. Dar „suntem mulţi, iar eu sunt primul, care suntem gata să ne dăm viaţa pentru această revoluţie”, a avertizat preşedintele.

NOTĂ. Această știre a fost actualizată cu adăugarea poziției Uniunii Europene

Editor : Luana Pavaluca