După ce Azerbaidjan a forțat luptătorii etnici armeni din Nagorno-Karabah să se predea, premierul armean Nikol Pașinian atacă Rusia, pe care o acuză că nu l-a informat despre planurile țării vecine și constată că relațiile de securitate ale țării sunt ”ineficiente”, transmite CNN.
Armenia face parte din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), un grup dominat de ruși, format din șase state post-sovietice, care, la fel ca NATO, solicită membrilor să se ajute reciproc atunci când sunt atacați.
Dar săptămâna aceasta, Azerbaidjan a forțat predarea luptătorilor etnici armeni în Nagorno-Karabah, aparent punând capăt unui conflict care a clocotit de zeci de ani și ridicând întrebarea dacă Armenia se poate baza pe aliatul pe termen lung, Rusia.
„Armenia nu și-a refuzat niciodată obligațiile aliate și nu și-a trădat niciodată aliații”, a declarat prim-ministrul armean Nikol Pașinian, potrivit postului de radio public al Armeniei, spunând în continuare că evenimentele recente au expus „vulnerabilitățile” țării.
Pașinian a criticat anterior Rusia pentru că nu l-a informat despre planurile Azerbaidjanului, în timp ce unii comentatori ruși l-au batjocorit pe prim-ministru pentru că nu poate proteja etnicii armeni dincolo de granițele sale.
Deși recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, Nagorno-Karabah găzduiește 120.000 de etnici armeni, care alcătuiesc majoritatea populației, și și-au creat propriul guvern de facto, respingând dominația azeră. În prezent, guvernul armean lucrează cu parteneri pentru a dezvolta mecanisme internaționale care vor proteja drepturile oamenilor din Nagorno-Karabah. Dar dacă aceste eforturi eșuează, Armenia își va accepta „frații și surorile... cu toată grija”, a spus Pașinian.
„Dar acest lucru nu numai că nu va reuși să abordeze problemele existente, dar le va agrava și mai mult”, a avertizat el.
Comentariile lui Pașinian vin în momentul în care primul grup de civili a început să sosească în Armenia, din Nagorno-Karabah
Până luni dimineață, cel puțin 2.096 de persoane au intrat în Armenia din Nagorno-Karabah, a anunțat guvernul armean într-un comunicat.
Un oficial local din enclavă a spus că cea mai mare parte a populației armene din Nagorno-Karabah va pleca în Armenia.
„Oamenii noștri nu vor să trăiască ca parte a Azerbaidjanului. Nouăzeci și nouă virgulă nouă la sută preferă să părăsească pământurile noastre istorice”, a declarat duminică David Babayan, consilier al lui Samvel Shahramanyan, președintele auto-numitei Republici Artsakh. Regiunea este cunoscută de armeni ca Artsakh.
Azerbaidjanul spune că va garanta drepturile celor care trăiesc în regiune. Dar Pașinian și experții internaționali au avertizat în mod repetat despre riscul epurării etnice a armenilor din enclavă.
„Soarta săracilor noștri frați va rămâne în istorie ca o rușine și o rușine pentru poporul armean și pentru întreaga lume civilizată”, a spus Babayan, adăugând că cei responsabili vor trebui să răspundă înaintea lui Dumnezeu pentru păcatele lor.
„Dacă armenilor din Nagorno-Karabah nu li se oferă condiții reale pentru a trăi în casele lor și dacă nu sunt create mecanisme practice de protecție împotriva epurării etnice, probabilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah să vadă plecarea din patria lor ca singura salvare va crește”, a spus Pașinian.
Atât comentariile lui, cât și ale lui Babayan vin în momentul când ajunge și primul ajutor de la încetarea focului, sosit sâmbătă în regiunea fără ieșire la mare.
Un convoi a fost transportat de-a lungul coridorului Lachin, singurul drum care leagă Armenia de Nagorno-Karabah, a declarat Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) într-un comunicat pe X, cunoscut anterior ca Twitter. Drumul a fost blocat din decembrie 2022 de Azerbaidjan, făcându-l inaccesibil traficului civil și comercial.
Scurta ofensivă a Azerbaidjanului s-a încheiat cu o încetare a focului intermediată de Rusia, în care luptătorii armeni separatiști au convenit să se predea și să depună armele. Cel puțin 200 de persoane au fost ucise și alte peste 400 au fost rănite în operațiunea militară, au declarat oficialii.
Editor : M.I.
