Live Text Prigojin vrea să se retragă din Bahmut și îi înjură pe Șoigu și Gherasimov de lângă un morman de cadavre: Uitați-vă la ei, ticăloșilor!
Este ziua numărul 436 a războiului din Ucraina. Evgheni Prigojin, liderul grupării de mercenari Wagner, a anunțat că își va retrage luptătorii din Bahmut pe 10 mai, pentru că nu mai au muniție și în aceste condiții "mor fără sens". Anterior, într-un mesaj video plin de înjurături, acesta i-a acuzat pe ministrul Apărării și șeful Statului Major din Rusia de lipsa de dotări și a arătat cadavrele a zeci de luptători care ar fi fost uciși în timpul luptelor din Bahmut, pe 4 mai. În timp ce autoritățile de la Moscova învinovățesc Ucraina și SUA pentru atacul cu drone de la Kremlin, analiștii occidentali vin cu o altă ipoteză. Presupusa tentativă de asasinare a lui Putin ar fi fost, de fapt, o înscenare a rușilor care va fi folosită ca pretext pentru anularea cât mai multor ceremonii de 9 mai. Iar de la Zaporojie vin noi vești îngrijorătoare. Autoritățile ruse care controlează centrala nucleară de aici spun că un baraj din apropiere este în pericol să se rupă.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucraina nu crede în retragerea trupelor Wagner anunțată de Prigojin și afirmă că Rusia trimite mai mulți mercenari la Bahmut
ACTUALIZARE 23:50 Un oficial ucrainean de rang înalt pune la îndoială declaraţiile lui Evgheni Prigojin, liderul companiei de luptători Wagner, privind retragerea trupelor sale, și susține că în realitate Rusia aduce la Bahmut mai mulți mercenari pentru a captura orașul până de Ziua Victoriei, relatează Reuters şi CNN, potrivit News.ro.
Hanna Maliar, adjunct al ministrului ucrainean al apărării, a declarat la televiziunea ucraineană că Rusia aduce la Bahmut mai mulţi mercenari Wagner, pe care îi ia din alte puncte de pe linia frontului, astfel încât să captureze oraşul până de Ziua Victoriei. „Acum îi vedem cum retrag (luptători) de pe întreaga linie ofensivă, unde se aflau luptătorii Wagner, şi îi duc (pe aceştia) în direcţia Bahmut”, a declarat Hanna Maliar.
„Ruşii sunt înclinaţi spre simbolism, iar mitul lor istoric cheie este 9 Mai şi ei şi-au stabilit într-adevăr obiectivul de a prelua controlul asupra Bahmutului până la această dată”, a explicat ea. În același timp, Serhii Cerevati, purtător de cuvânt al grupului estic al forţelor armate ucrainene, a declarat pentru CNN că Prigojin „minte” în legătură cu lipsa de muniţie a luptătorilor săi. „Nu există o lipsă de obuze”, a spus el. „Numai în ultima zi, au fost efectuate 520 de atacuri cu lansatoare de rachete asupra poziţiilor noastre din zona Bahmut şi au avut loc şase lovituri aeriene, aşa că nu este adevărat”, a spus Cerevati.
Citește continuarea AICI
CNN: Armata rusă reuşeşte tot mai des să bruieze sistemele de rachete HIMARS ale Ucrainei
ACTUALIZARE 21:40 Armata rusă a reuşit tot mai frecvent în ultimele luni să zădărnicească atacuri cu lansatoare multiple de rachete HIMARS furnizate de SUA armatei ucrainene, folosind sisteme de bruiaj electronic care perturbă ghidajul GPS şi astfel rachetele ratează ţinta, relatează CNN, potrivit Agerpres.
Sistemele de rachete HIMARS sunt probabil printre cele mai temute arme pentru Rusia. De când armata ucraineană a primit aceste sisteme, ea a reuşit să lovească cu precizie ţinte militare ruseşti la distanţe de până la 80 de kilometri. Însă în ultimele luni eficienţa lor a scăzut după ce Rusia a reuşit să-şi adapteze tehnicile de bruiaj, ceea ce obligă specialiştii americani şi ucraineni să caute modalităţi de a ajusta softul acestor sisteme pentru a contracara bruiajul rusesc.
Identificarea unor contramăsuri pentru bruiaj „este un joc constant de-a şoarecele şi pisica”, pentru că, odată găsită o soluţie, ruşii la rândul lor contracarează contramăsura, aşadar nu este clar cât poate fi susţinut acest joc pe termen lung, explică pentru CNN un oficial de la Pentagon.
Citește continuarea AICI
Ministrul ungar de externe îl acuză pe ambasadorul SUA, care l-a criticat pe Viktor Orban, că face „propagandă de război”
ACTUALIZARE 21:25 Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, i-a reproşat vineri ambasadorului SUA la Budapesta, David Pressman, că desfăşoară o „propagandă de război” şi încearcă să împingă Ungaria în războiul din Ucraina, deşi aceasta face parte dintr-o „majoritate globală pro-pace”, relatează agenţia MTI, citată de Agerpres.
În timpul unei vizite în zona de frontieră cu Ucraina, unde s-a întâlnit joi cu refugiaţi ucraineni veniţi în Ungaria, David Pressman şi-a manifestat îngrijorarea faţă de „aprofundarea legăturilor între Ungaria şi Rusia într-un moment în care, dimpotrivă, ele trebuie limitate” ca urmare a agresiunii militare ruse asupra Ucrainei.
De asemenea, ambasadorul american i-a transmis premierului conservator ungar Viktor Orban că ar trebui să combată Rusia, nu ideologia progresistă „woke”. „În timp ce ar trebui să ne concentrăm pe războiul fierbinte de lângă noi, alţii se concentrează pe altceva, pe războaie false, războaie culturale”, a mai spus ambasadorul SUA, făcând aluzie la premierul ungar.
Citește continuarea AICI
VIDEO „Măcelarul din Mariupol”, Mizințev, s-ar fi alăturat grupului Wagner după ce a fost demis din funcţia de ministru adjunct al Apărării
ACTUALIZARE 19:15 Fostul ministru adjunct al Apărării din Rusia, Mihail Mizinţev, cunoscut drept „Măcelarul de la Mariupol”, s-ar fi alăturat grupului de mercenari Wagner în calitate de comandant adjunct, după ce a fost demis la sfârşitul lunii trecute, potrivit unui blogger militar rus, relatează CNN.
Aleksandr Simonov a postat pe Telegram două videoclipuri care îl arată pe Mizinţev purtând o uniformă cu însemnele Wagner şi vizitând aparent oraşul Bahmut din estul Ucrainei, scrie News.ro.
Ministerul rus al Apărării a anunţat săptămâna trecută că a făcut o schimbare de conducere şi l-a înlocuit pe Mizinţev, care ocupa funcţia de adjunct al ministrului apărării, Serghei Şoigu, şi gestiona problemele de logistică. El se afla în această funcţie din septembrie 2022 şi şi-a făcut o reputaţie de brutalitate pentru rolul său în asedierea oraşului Mariupol - locul unde au avut loc unele dintre cele mai crâncene atacuri şi presupuse atrocităţi de la invazia rusă în Ucraina.
Citește continuarea AICI
Rusia anunţă evacuarea parţială a localităţilor ocupate în apropierea liniei frontului din sudul Ucrainei
ACTUALIZARE 18:30 Rusia a anunţat vineri evacuarea parţială a 18 localităţi pe care le-a ocupat în provincia Zaporojie din partea de sud a Ucrainei, inclusiv a oraşului Energodar unde se află centrala nucleară Zaporoijie, în timp ce Kievul afirmă că pregăteşte o contraofensivă iminentă, relatează France Presse, potrivit Agerpres.
„În ultimele zile inamicul şi-a intensificat bombardamentele asupra localităţilor situate în proximitatea liniei de contact”, a semnalat pe Telegram responsabilul regional instalat de Moscova în provincia Zaporojie, Evgheni Baliţki.
„Din acest motiv, s-a decis îndepărtarea de tirurile inamicului în primul rând a copiilor împreună cu părinţii lor, a persoanelor vârstnice sau cu handicap, a pacienţilor din spitale, şi deplasarea lor în interiorul regiunii”, a precizat acelaşi responsabil, care a promis că evacuările vor fi temporare. Printre cele 18 localităţi se numără şi Energodar, oraşul unde se află centrala nucleară Zaporoijie, aflată din martie anul trecut sub controlul trupelor ruse şi asupra căreia au fost de atunci efectuate mai multe atacuri de artilerie, stârnind teama unei noi catastrofe nucleare cum a fost cea din 1986 de la Cernobîl.
Vineri mai devreme, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunţat arestarea a doi cetăţeni ucraineni membri ai unui grup de sabotaj care ar fi urmărit să-l asasineze pe unul dintre directorii impuşi de Rusia la centrala Zaporojie.
Autorităţile de ocupaţie ruse au efectuat în toamna anului trecut evacuări similare şi din Herson, cealaltă regiune din sudul Ucrainei ocupată parţial de trupele ruse. Acea evacuare parţială a vizat localităţile de pe malul de vest al Niprului, de unde trupele ruse s-au retras ulterior pentru a nu cădea sub încercuirea celor ucrainene în cazul unei contraofensive a acestora. Conform evaluării de atunci a armatei ruse, contraofensiva Kievului urma să se desfăşoare după ce armata ucraineană ar fi bombardat barajul de la Nova Kahovka, ceea ce ar fi produs inundarea unei mari părţi a Hersonului şi ar fi izolat trupele ruse de peste Nipru.
Borrell: Nu este momentul pentru negocieri de pace, Ucraina trebuie susținută militar
ACTUALIZARE 17:20 Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat vineri că „nu este momentul” pentru desfăşurarea unor „discuţii diplomatice de pace” cu Rusia în vederea încheierii războiului în Ucraina, iar unica propunere de pace valabilă este cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, adică retragerea trupelor ruse din toate teritoriile ucrainene ocupate, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
„Din nefericire, nu este momentul pentru discuţii diplomatice de pace, este momentul sprijinului militar în război” pentru Ucraina, a susţinut Borrell în intervenţia sa la forumul „Starea Uniunii”, care se desfăşoară în oraşul italian Florenţa.
El a apreciat pozitiv implicarea Chinei, în urma convorbirii telefonice între Volodimir Zelenski şi omologul său chinez Xi Jinping, dar vede în iniţiativa de pace evocată anterior de China mai degrabă o „listă cu consideraţii înţelepte” şi consideră că singura propunere de luat în considerare este cea a Ucrainei, respectiv retragerea completă a trupelor ruse şi restabilirea graniţelor ucrainene anterioare anexării Crimeei.
Borrell nu a menţionat alte propuneri de mediere, cum ar fi cea anunţată recent de Vatican, dar negată atât de Moscova cât şi de Kiev, ori cea a preşedintelui brazilian Lula da Silva. El a apărat poziţia americană şi europeană de a continua aprovizionarea Ucrainei cu arme pentru a învinge militar Rusia.
„Realitatea este că (preşedintele rus, Vladimir) Putin a spus că încă are obiective militare şi până când nu le va atinge va continua să lupte”, a motivat şeful diplomaţiei UE. „Dacă nu am fi sprijinit Ucraina, căderea ei ar fi fost o chestiune de zile. Nu avem de ales”, a mai spus Borrell.
Ucraina amână reintroducerea primelor pentru soldaţii necombatanţi, din lipsă de fonduri
ACTUALIZARE 17:00 Guvernul ucrainean se confruntă cu dilema reintroducerii primelor pentru soldaţii necombatanţi, cu riscul afectării şi mai mult a echilibrului bugetar deja greu de menţinut, sau a renunţării la aceste prime, aşa cum recomandă Fondul Monetar Internaţional (FMI), caz în care riscul este de a creşte nemulţumirea în rândurile armatei, relatează vineri agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Din motive economice, guvernul de la Kiev a decis în luna februarie să elimine prima de 30.000 de grivne (peste 730 de euro) pe care de când a început războiul cu Rusia o primesc toţi soldaţii care nu îndeplinesc misiuni de luptă. Pentru soldaţii angajaţi în operaţiunile militare prima este în continuare de 100.000 de grivne, echivalentul a circa 2.400 de euro.
În urma criticilor venite dinspre cei afectaţi de suprimarea respectivei prime, parlamentul ucrainean a reintrodus-o printr-o lege votată pe 10 aprilie, dar care nu prevede şi mecanisme suficiente pentru colectarea banilor destinaţi acestor plăţi.
Fără surse de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor, noua lege nu a intrat în vigoare. În acest timp, opoziţia acuză guvernul şi partidul preşedintelui Volodimir Zelenski că vrea să facă economii tocmai pe seama armatei pentru a cheltui în schimb pe alte lucruri. De partea sa, puterea acuză opoziţia de populism. Dar însuşi şeful Statului Major al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a cerut să fie amânată reintroducerea primei pentru trupele necombatante.
La fel se pronunţă şi reprezentantul FMI pentru Ucraina, Vahram Stepanyan, care a avertizat că reintroducerea acestei prime va costa bugetul Ucrainei încă aproximativ patru miliarde de dolari. FMI a aprobat pe 31 martie un pachet de sprijin financiar pentru Ucraina de 15,6 miliarde de dolari.
Ucraina primeşte un ajutor economic substanţial din partea aliaţilor săi pentru a face faţă crizei provocate de agresiunea militară rusă, dar banii primiţi astfel nu pot fi destinaţi direct armatei, pentru a cărei finanţare Kievul trebuie să găsească alte soluţii.
Deşi formal suprimarea primelor afectează doar soldaţii care nu sunt angrenaţi în lupte, criteriile după care soldaţii sunt consideraţi combatanţi sau necombatanţi sunt un motiv de dispută, întrucât numeroşi soldaţi desfăşuraţi în zona liniei frontului şi care astfel îşi riscă viaţa nu beneficiază de prima de luptă, pentru că nu sunt consideraţi ca fiind angrenaţi direct în operaţiunile de luptă.
Solda de bază a unui soldat ucrainean este de circa 20.000 de grivne, echivalentul a mai puţin de 500 de euro.
Prigojin spune că își retrage trupele din Bahmut pe 10 mai
ACTUALIZARE 11:55 Evgheni Prigojin, liderul grupării de mercenari Wagner, a declarat că își va retrage trupele din Bahmut pe 10 mai pentru "a-și linge rănile" după ce a acuzat ministrul Apărării și șeful Statului Major din Rusia că nu furnizează suficiente muniții luptătorilor săi.
"Declar în numele luptătorilor Wagner, în numele comandamentului Wagner, că pe 10 mai 2023 suntem obligați să transferăm pozițiile din Bahmut unităților ministerului Apărării și să retragem ce a mai rămas din Wagner în taberele de logistică pentru a ne linge rănile", a declarat Prigojin.
"Retrag unitățile Wagner din Bahmut pentru că în absența munițiilor sunt condamnați să moară fără sens", a adăugat acesta.
Anunțul vine după ce Prigojin a publicat vineri dimineață un mesaj video în care arăta cadavrele a zeci de luptători și îi învinuia pe Șeful Statului major al armatei ruse Valeri Gherasimov și pe ministrul Apărării Serghei Șoigu că nu furnizează mercenarilor săi munițiile cerute.
Mesajul conține multe înjurături care au fost cenzurate de serviciul de presă al lui Prigojin.
"Avem un deficit de 70 la sută în privința muniției. Șoigu! Gherasimov! Unde ... este munția. Uitați-vă la ei, ticăloșilor", a țipat Prigojin în fața camerei.
"Aceștia sunt băieții Wagner care au murit astăzi. Sângele este încă proaspăt", a spus șeful mercenarilor arătând cadavrele din jurul său.
"Au venit aici ca voluntari pentru ca voi să vă îngrășați în birourile voastre", a mai spus el.
Evgheni Prigojin a mai amenințat și săptămâna trecută că se va retrage din Bahmut, orașul în care s-au dat cele mai sângeroase lupte de pe frontul din Ucraina.
Lavrov spune că atacul cu drone asupra Kremlinului a fost un „act ostil” și amenință „cu acțiuni concrete”
ACTUALIZARE 11:20 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că incidentul de miercuri cu drona de la Kremlin a fost un „act ostil” și Rusia va răspunde cu „acțiuni concrete”, scrie Reuters.
Rusia a acuzat Ucraina că a atacat cu drone Kremlinul în încercarea de a-l ucide pe președintele Vladimir Putin și a acuzat Statele Unite că sunt în spatele presupusului atac. Ucraina a negat acest lucru, iar Casa Albă a respins „minciunile” Rusiei. „A fost clar un act ostil, este clar că teroriştii de la Kiev nu l-ar fi putut săvârşi fără ştirea stăpânilor lor”, a declarat Lavrov.
Incendiu la o rafinărie din Rusia. Autoritățile dau vina pe un atac cu dronă
ACTUALIZARE 10:40 Un incendiu a izbucnit, vineri dimineață, la rafinăria Ilsky din regiunea Krasnodar, din Rusia, au anunțat autoritățile locale, care dau vina pe un atac cu dronă, potrivit TASS.
"O dronă a atacat rafinăria Ilsky, ceea ce a provocat un incendiu care s-a întins pe o suprafață de 60 de metri pătrați. Deocamdată flăcările deschise au fost eliminate", a declarat o sursă a serviciilor de urgență din regiune.
Nu au fost înregistrate victime.
Este cel de-al doila atac cu dronă în două zile, la această rafinărie aflată la 700 de kilometri de granița cu Ucraina, potrivit autorităților ruse.
Joi, un rezervor de motorină de aici a luat foc provocând un incendiu care s-a întins pe o suprafață de 400 de metri pătrați.
Bill Clinton susține că știa din 2011 că Putin va ataca Ucraina
Fostul președinte al SUA, Bill Clinton, a declarat în timpul unui eveniment la care a luat parte alături de soția sa, Hillary Clinton, că și-a dat seama încă din 2011 că este doar "o chestiune de timp" până când Vladimir Putin va ataca Ucraina, scrie The Guardian.
Bill Clinton a relatat o discuție pe care a avut-o cu Putin la Davos, în 2011. Cei doi au abordat atunci acordul negociat între Clinton și fostul președinte rus, Boris Elțîn prin care Rusia se angaja să respecte teritoriul Ucrainei dacă regimul de la Kiev va renunța la arsenalul nuclear rămas aici de pe vremea Uniunii Sovietice.
"Vladimir Putin mi-a spus în 2011, cu trei ani înainte să ia Crimeea, că nu este de acord cu înțelegerea pe care am făcut-o cu Boris Elțîn", a povestit fostul președinte al SUA.
"A spus: «Nu sunt de acord cu ea. Nu are sprijinul meu. Nu mă consider legat de ea». Și am știut din acea zi că este doar o chestiune de timp", a spus Bill Clinton.
La rândul ei, fosta vicepreședintă SUA, Hillary Clinton, a vorbit despre războiul din Ucraina și modul în care s-ar putea încheia. Aceasta a spus că pentru încetarea ostilităților, Ucraina trebuie fie să câștige războiul, fie să recupereze măcar teritoriile pierdute în invazia care a început în 2022.
"Au nevoie de aceste pârghii. Nu aș avea încredere în Putin la masa negocierilor în nicio circumstanță, decât dacă ucraineii, sprijiniți de noi, au suficiente pârghii", a spus Hillary Clinton.
Prigojin a publicat o filmare cu cadavrele rușilor uciși la Bahmut
Evgheni Prigojin, liderul grupării de mercenari Wagner, a publicat pe canalul său de Telegram un clip în care arată cadavrele a zeci de luptători ruși, care ar fi fost uciși în timpul luptelor din 4 mai, folosind acest prilej pentru a critica în termeni duri liderii armatei ruse pentru lipsa de sprijin, scrie Kiev Independent.
Într-un discurs plin de înjurături, Evgheni Prigojin i-a acuzat pe Șeful Statului major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, și pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu că nu furnizează mercenarilor săi munițiile cerute.
Acesta a spus că luptătorii săi au la dispoziție cu "70 la sută mai puțină muniție" decât ar fi necesar și i-a învinovățit pe cei doi pentru moartea luptătorilor ruși.
Prigojin s-a plâns în mod repetat, în ultimele luni, de lipsa de sprijin din partea armatei ruse. Pe 29 aprilie, acesta a amenințat că va abandona pozițiile ocupate de mercenarii săi în Bahmut dacă nu primește mai multe provizii de din partea Kremlinului.
Atacul cu drone de la Kremlin - o scuză pentru anularea paradelor de 9 mai
Atacul cu drone asupra Kremlinului, de pe 3 mai, este, cel mai probabil, o operațiune sub steag fals pusă la cale de ruși pentru a avea un pretext de a anula paradele de 9 mai, estimează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în cea mai recentă analiză, scrie Kiev Independent.
Autoritățile rusești au acuzat că dronele care au atacat clădirea Kremlinului ar fi fost trimise de Kiev la cererea SUA, într-o tentativă de asasinare a lui Vladimir Putin, un lucru care a fost negat atât de ucraineni, cât și de americani.
Însă think-tank american ISW, care deja a pus atacul pe seama rușilor, arată că acesta ar putea servi și ca pretext pentru a anula paradele de 9 mai (ziua în care Rusia aniversează victoria împotriva Germaniei nazite) în tot mai multe orașe și a ascunde, în felul acesta "starea de degradare" în care se află armata rusă în urma războiului din Ucraina.
Autoritățile ruse s-ar teme și că ceremoniile tradiționale în onoarea soldaților căzuți, care se țin la 9 mai, ar putea degenera în proteste, dată fiind numărul mare de morți al soldaților ruși pe frontul din Ucraina.
Este pericol de inundație lângă centrala nucleară de la Zaporojie, avertizează rușii
Un baraj din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie, controlată de ruși, este în pericol să cedeze, ceea ce ar pune în pericol alimentarea celei mai mari centrale atomice din Europa, a avertizat Renat Karchaa, adjungtul directorului companiei Rosenergoatom (parte din Rosatom), scrie The Guardian.
Oficialul spune că nivelul apelor este foarte crescut în regiunea Zaporojie, iar barajul Nova Kakhovka riscă să se rupă. Acest lucru ar duce la inundarea zonei în care se află principala sursă de alimentare pentru centrala de la Zaporojie și pompele de alimentare.
"Acest lucru ar crea probleme în funcționarea centralei și ar fi un risc de securitate nucleară", a spus Renat Karchaa.
Rusia nu mai are puterea de a lansa ofensive în Ucraina, susțin autoritățile americane
Forţele ruse din Ucraina sunt atât de slăbite încât nu pot lansa o "ofensivă semnificativă" şi, prin urmare, se concentrează pe consolidarea câştigului teritoriilor ocupate, a afirmat joi şefa comunităţii americane de informaţii, Avril Haines, informează Agerpres.
Preşedintele rus Vladimir "Putin şi-a revăzut probabil în scădere ambiţiile imediate, încercând să consolideze controlul asupra teritoriilor ocupate din estul şi sudul Ucrainei şi să se asigure că Ucraina nu va deveni niciodată un aliat NATO", a declarat Avril Haines în cursul unei audieri în faţa unei comisii parlamentare.
Dar, a spus ea, indiferent de rezultatul unei viitoare ofensive ucrainene - indiferent dacă eliberează o parte din estul şi sudul ocupat ori dacă actualul impas continuă - este puţin probabil ca Putin să facă concesii în vederea negocierilor de pace.
Kievul susţine că pregătirile sale pentru o ofensivă majoră de recucerire a teritoriilor ocupate de Rusia în est şi în sud "se apropie de sfârşit".
Rusia ocupă în continuare aproape 20% din Ucraina, printre care Peninsula Crimeea, anexată în 2014.
"Provocarea este că, şi dacă Putin îşi revizuieşte probabil ambiţiile pe termen scurt, perspectiva unor concesii ruse cu scopul de a avansa negocierile în acest an pare slabă, cu excepţia cazului în care o vulnerabilitate politică internă îi modifică gândirea", a adăugat Directoarea Informaţiilor Secrete Naţionale.
Ea a insistat în special asupra stării degradate a armatei ruse care are deficienţe "semnificative" în muniţie şi personal, împiedicând Moscova să lanseze orice ofensivă în Ucraina.
Pierderile sale sunt de aşa natură încât va dura "ani pentru a reconstrui" armata, a mai estimat Avril Haines.
"Continuăm să evaluăm că Putin a calculat cu siguranţă faptul că timpul este de partea lui şi că prelungirea războiului îi oferă cea mai bună cale permiţând, eventual, securizarea intereselor strategice ale Rusiei în Ucraina", a spus ea.
Şefa comunităţii de informaţii a mai apreciat că este "foarte puţin probabil" ca Putin să folosească arme nucleare în acest conflict.
Editor : D.R.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
