Președintele ceh Milos Zeman, cunoscut pentru pozițiile sale controversate și gesturile bizare, a șocat din nou, după ce a pus la îndoială teza emisă recent de propriul său guvern privind implicarea Rusiei în explozia unui depozit de armament din Cehia, motiv pentru care guvernul de la Praga anunțase la 17 aprilie expulzarea a 18 diplomați ruși.
Președintele Milos Zeman a sugerat însă că explozia s-ar putea să fi fost, totuși, un accident, provocat de o manipulare greșită a explozibililor, și a spus că nu există dovezi concludente ale unui presupus sabotaj rus.
Declarațiile lui intervin în condițiile în care lumea occidentală transmite, de o săptămână, mesaje de solidaritate și de sprijin pentru Cehia, după ce guvernul acestei țări a dezvăluit o agresiune gravă din partea spionajului rus pe teritoriul său. Șeful comisiei parlamentare cehe pentru afaceri externe, Ondrej Vesely, a spus chiar, referindu-se la explozia produsă la depozitul de muniţii de la Vrbetice, că a fost „cel mai mare atac pe teritoriul ceh, după 1968”.
Guvernul de la Praga a acuzat doi agenți din spionajul militar rus (GRU) că au fost implicați în explozia de la Vrebretice, din 2014, soldată cu doi morți. Premierul ceh Andrej Babis a declarat că autoritățile au obținut „dovezi incontestabile”, în urma investigațiilor desfășurate de serviciul de contrainformații al țării. Cei doi suspecți ar fi fost implicați și în otrăvirea cu noviciok, în 2018, la Salisbury, în Marea Britanie, a agentului rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia.
Citiți și: Poliţia cehă caută doi agenţi GRU specializaţi în sabotaje şi asasinate. Unul are un paşaport moldovenesc pe numele „Nicolae Popa”
Ce a declarat la televiziune președintele Milos Zeman
Însă președintele Milos Zeman, care nu o dată a adoptat atitudini pro-ruse, a contrazis poziția guvernului într-o declarație televizată transmisă duminică, relatează Euronews.
„Lucrăm cu două ipoteze în investigație. Prima este că explozia s-a produs ca urmare a manipulării materialului de către personal nespecializat”, a declarat Zeman. „A doua ipoteză este o intervenție din partea spionajului străin. Eu consider în mod serios ambele versiuni posibile”, a adăugat șeful statului ceh. El a avertizat totodată în privința oricărei „forme de isterie” și a cerut ca Republica Cehă să aștepte rezultatele anchetei oficiale.
Ancheta a fost preluată între timp de procurorul general al Republicii.
Opoziția este scandalizată
Imediat după intervenția sa televizată, politicienii din opoziție l-au acuzat pe președinte că dezinformează. „Nu a fost o declarație adresată cetățenilor cehi, ci Federației Ruse”, a scris pe Twitter Markéta Pekarová Adamová, liderul partidului TOP 09. „Bagatelizare, punere sub semnul îndoielii, strecurarea minciunii. Totul a fost foarte inteligent împachetat”, a adăugat ea.
Pavel Fischer, președintele comisiei de politică externă, apărare și securitate a Senatului, a spus că îndoiala pe care Milos Zeman o lasă să planeze lovește direct în reputația țării. „Cu afirmațiile lui manipulatoare, Zeman subminează direct apărarea propriului nostru stat”, a scris Fischer pe Facebook. „Zeman deja este de partea Rusiei și a devenit avocatul ei”, a mai spus politicianul.
Milos Zeman, un vechi politician controversat
În vârstă de 76 de ani, Milos Zeman este președintele Cehiei din 2013, după ce anterior a fost prim-ministru timp de patru ani (1998-2002) și președinte al Camerei Deputaților. A fost reales președinte al țării în 2018. De-a lungul carierei sale politice a fost implicat în numeroase scandaluri și controverse, iar obiceiul său de a consuma alcool în exces a devenit subiect de discuție în presă de mai multe ori.
Citiți și: Gest bizar al preşedintelui Cehiei. A ars o pereche uriaşă de chiloţi roşii în fața presei
Este considerat unul dintre liderii europeni cei mai prietenoși cu Kremlinul. De curând, administrația sa prezidențială anunța că ministrul ceh de externe, Tomas Peticek, a fost demis pentru că s-a opus achiziționării și folosirii vaccinului rusesc Sputnik. A fost a doua demitere din acest motiv a unui ministru din Cabinetul ceh. Cu o săptămână înainte fusese demis și ministrul sănătății.
Tomas Peticek a mai spus jurnaliștilor că demiterea sa a fost legată, pe lângă refuzul vaccinului, și pentru că se împotrivea implicării companiei rusești Rosatom în construcția unei centrale nucleare în Cehia.
Zeman a criticat de-a lungul anilor sancţiunile impuse de UE Moscovei şi a exprimat în repetate rânduri opinii proruse. El a fost singurul lider occidental care a participat la parada din mai 2015 de la Moscova, după ce stârnise indignare declarând că „în prezent că Crimeea nu poate fi oferită înapoi Ucrainei”.
În 2016, președintele Cehiei își reafirma în mesajul de Crăciun refuzul de a primi în țara sa „migranți musulmani” și critica elita „neputincioasă și birocratică” aflată la conducerea Uniunii Europene.
Rusia, în centrul unui scandal diplomatic de proporții europene
Moscova a negat că ar fi fost implicată în explozia depozitului de muniții din Cehia și a expulzat, în replică, 20 de diplomați cehi, dar și 5 polonezi şi 3 slovaci, după ce guvernele acestor țări expulzaseră, la rândul lor, diplomaţi ruşi ca gest de solidaritate faţă de Praga.
Praga, la rândul ei, a ordonat ulterior ca încă 63 de diplomați și angajați ruși să părăsească țara până la sfârșitul lunii mai.
Uniunea Europeană și NATO și-au declarat, de altfel, sprijinul pentru guvernul ceh condus de Andrej Babis.
Pe de altă parte, această criză intervine în contextul în care mai multe capitale occidentale și-au înmulţit în ultimele săptămâni expulzările de diplomaţi ruşi, pe fondul altor acuzaţii de spionaj, de atacuri cibernetice sau de ingerinţă electorală. Doar în martie și aprilie au fost trei astfel de cazuri, în Bulgaria, Italia și Statele Unite.
Și România a expulzat luni un oficial din Ambasada Rusiei la București. Autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a lui Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București. Surse guvernamentale au declarat pentru Digi24 că Alexey Grishaev desfășura „activități de spionaj”.
Editor : Luana Pavaluca
