Preşedinta Macedoniei de Nord nu a pronunţat în jurământul de învestire noul nume al ţării, gest criticat de Atena şi Bruxelles

Data publicării:
Gordana Siljanovska-Davkova depune juramantul de investire
Gordana Siljanovska-Davkova, la jurământul de învestire. Foto: Profimedia

Noua preşedintă a Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, şi-a atras duminică proteste virulente din partea Atenei, după ce în jurământul depus la învestirea în funcţie a refuzat să pronunţe noul nume al ţării sale stabilit în urma unui acord cu Grecia în 2018, gest criticat de asemenea de către Comisia Europeană, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Jur că voi exercita funcţia de preşedintă a Macedoniei în mod consecvent şi responsabil, că voi respecta Constituţia şi legile şi voi apăra suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Macedoniei”, a spus preşedinta Gordana Siljanovska-Davkova în faţa deputaţilor parlamentului de la Skopje şi a invitaţilor la ceremonia de învestitură.

În textul oficial cu depunerea jurământului, pe care în mod normal ea ar fi trebuit să-l repete, era totuşi menţionat numele oficial al ţării, Macedonia de Nord, a observat un jurnalist al AFP.

Decizia noii preşedinte nord-macedonene, care a candidat în alegeri din partea formaţiunii naţionaliste de dreapta VMRO-DPMNE, de a nu pronunţa numele constituţional al ţării a provocat o reacţie virulentă din partea guvernului grec, iar ambasadoarea Greciei la Skopje a părăsit ceremonia, în semn de protest.

Potrivit Ministerului grec de Externe, acest gest constituie „o încălcare flagrantă a acordului de la Prespa şi a Constituţiei ţării vecine”, referire la acordul prin care guvernul de la Skopje a acceptat în anul 2018 să adauge numelui Macedonia indicaţia geografică „de Nord”, pentru a o distinge de provincia greacă Macedonia. Acel acord a pus capăt unei vechi dispute cu Grecia, care din acest motiv s-a opus până atunci aderării vecinului său din nord la NATO şi de asemenea i-a blocat lansarea negocierilor de aderare la UE.

„Grecia declară categoric că continuarea progreselor în relaţiile bilaterale cu Macedonia de Nord şi parcursul european al acesteia din urmă depind de aplicarea integrală a acordului de la Prespa şi, mai ales, de folosirea numelui constituţional al ţării vecine”, a adăugat MAE grec.

Comisia Europeană a reacţionat la rândul ei, manifestându-şi într-un comunicat „regretul” că noua preşedintă a Macedoniei de Nord nu a folosit „numele constituţional al ţării”. Ulterior, şi preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a indicat într-un mesaj pe platforma X că „pentru ca Macedonia de Nord să continue cu succes drumul său către aderarea la UE este primordial să continue pe calea reformelor şi respectării depline a acordurilor sale cu caracter obligatoriu, inclusiv a acordului de la Prespa”.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri