Pe fondul disputei greco-turce din Mediterana de Est cu privire la resursele de gaz care ar putea fi descoperite acolo, președinta Greciei a vizitat, duminică, insula Kastellorizo, cea care se află în centrul conflictului și în apele căreia ambele părți suspectează că ar exista zăcăminte importante, relatează CNN. Este vorba de un nou episod dintr-o serie de provocări și declarații belicoase din partea celor doi aliați NATO care au loc deja de peste o lună.
De mai multe săptămâni, Grecia și Turcia se află în mijlocul unei dispute riscante în Mediterana de Est, fapt ce a ridicat îngrijorări cu privire la posibilitatea declanșării unei crize regionale cu consecințe neașteptate în contextul în care cei doi aliați NATO pare că sunt din ce în ce mai puțin dispuși să detensioneze situația.
Conflictul a pornit de la intențiile Turciei de a fora și exploata resursele naturale dintr-o zonă din Mediterană pe care și Grecia o consideră ca facând parte din teritoriul său. În loc să încerce soluționarea problemei pe calea dialogului, Turcia a trimis mai multe nave de cercetare în zona disputată, în luna august. În zilele următoare, ambele țări au încercat să își arate forța prin exerciții militare.
După ce a apărut că cele două țări ar urma să găsească calea spre dialog și soluționarea conflictului, în condițiile în care vasul de explorare turcesc de la care a izbucnit disputa teritorială s-a întors în port, Grecia face, de această dată, un nou pas spre escaladare – președinta țării Katerina Sakellaropoulou a vizitat insula disputată Kastellorizo.
Ea le-a vorbit rezidenților insulei despre „acțiunile ilegale ale Turciei care au dus la tensiuni nemaivăzute până acum în Marea Egee și în Mediterana de Est, nu doar în relație cu Grecia ci și în relație cu UE și NATO, amenințân stabilitatea și pacea din regiune”. Ea a mai adăugat că „Grecia este deschisă dialogului” dar că „de-escaladarea conflictului trebuie să vină din partea Turciei”.
Vizita președintei vine în contextul în care premierul Greciei tocmai a anunțat că va crește capacitățile militare ale țării prin recrutarea de 15.000 noi soldați și prin achiziția de avioane de luptă și nave de război.
Întrebată cu privire la aceste noi achiziții militare, Sakellaropoulou a declarat că „Nu doar că trebuie să trimitem un mesaj (Turciei – n. red.), dar dacă îți dorești pacea, trebuie să fii pregătit de război – un grec antic a spus asta (citatul aparține, de fapt, latinului Vegetius – n. red.). Trebuie să fim pregătiți pentru orice”.
Retorica agresivă a venit și din partea președintelui turc Erdogan, care spunea la finalul lunii august: „Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee și Marea Mediterană (...) Nu vom face absolut nicio concesie în legătură cu ceea ce ne aparține. Suntem hotărâți să facem tot ce este necesar pe planurile politic, economic și militar”.
Turcia este pe urmele zăcămintelor nou descoperite și în Mediterană și în Marea Neagră
Relațiile dintre cele două țări s-au tulburat pe fondul descoperirii, în ultimii ani, a unor zăcăminte noi de gaz în Marea Mediterană, într-o zonă pe care ambele țări o consideră parte a jurisdicției lor. În luna iulie, forțele armate ale Greciei au intrat în alertă după ce turcii au anunțat că vor lansa o expediție de foraj exploratoriu în sudul și estul insulei grecești Kastellorizo. Expediția s-a concretizat în august.
Turcia a descoperit astfel de resurse și în Marea Neagră, în apropierea granițelor maritime ale Bulgariei și României, nu departe de blocul Neptun al României, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră. Turcia a cumpărat în ultimii ani trei nave de foraj, deoarece și-a extins explorarea energetică în Marea Neagră și din estul Mediteranei. Erdogan este dornic să găsească rezerve de energie considerabile, care să ușureze dependența puternică de importurile din Iran, Irak și Rusia.
Editor: Adrian Dumitru
