Disputa cultivatorilor de portocale din Spania: bio sau tradițional?
În sudul Spaniei, o aromă dulce umple aerul. Portocalele sunt gata de recoltat pe plantațiile din jurul Seviliei. Însă cultivatorii simt presiunea pieței suprasaturate. Pentru majoritatea înseamnă muncă în plus pentru bani mai puțini. Economia Andaluziei s-a bazat zeci de ani pe producția de portocale - dar greutățile îi pun la încercare pe fermieri mai mult ca niciodată. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Au mai rămas doar câteva săptămâni până la recoltare, iar Paco Jiménez este extrem de ocupat. La cei 80 de ani, încă lucrează în livada aflată la doar 20 de kilometri nord de Sevilla. La fel ca tatăl și bunicul său, dragostea lui Paco pentru agricultură e nelimitată.
„Îmi curge prin vene. Altfel nu m-aș descurca. Un fermier trebuie să fie rezistent, chiar și în vremuri grele. Dacă după cinci ani tot nu faci niciun ban, poate ar trebui să te apuci de altceva”, spune Paco Jiménez, cultivator de portocale.
Producția de portocale din Spania atârnă de un fir de ață. De ani buni, câștigurile fermierilor au tot scăzut. Sezonul trecut au făcut 10 cenți pentru fiecare kilogram vândut. Paco Jiménez recunoaște că nu mai e profitabil.
„Nu cer prețuri exorbitante. Vreau un preț care să ne permită mie și celorlalți să lucrăm în continuare. Dar dacă am vinde un kilogram de portocale cu 70 de cenți, acestea ar fi prea scumpe în supermarket. Oamenii ar cumpăra mai puține portocale pentru că se uită doar la preț”, spune cultivatorul.
Portocale din ce în ce mai ieftine, aduse din afara Europei. Cum se explică
Miza e mare pentru Spania. E cel mai mare producător de portocale din Europa. Peste jumătate din portocalele de pe continent sunt cultivate aici.
Dar portocale din ce în ce mai ieftine sunt aduse din afara Europei.
Fermierii spanioli nu pot concura cu aceste prețuri, spune José Fernando Robles de la asociația de fermieri ASAJA.
Iar în Africa de Sud, Egipt și Maroc condițiile de producție sunt foarte diferite.
„Concurența nu trebuie să respecte aceleași standarde de calitate atunci când vine vorba de protecția mediului, condițiile de muncă, pesticidele. Dar fermierii de aici, din Andaluzia, Spania, Europa, se supun unor reguli stricte”, explică José Fernando Robles, de la asociația fermierilor ASAJA.
Livada „Cernobîl”
Luis Bolanos a găsit un mod diferit de a face față situației - își lasă plantația să crească în sălbăticie. A început în urmă cu cinci ani, cu intenția de a reduce utilizarea pesticidelor. Astăzi, portocalele sale au primit certificarea Fondului Mondial pentru Natură care atestă sustenabilitatea fermei. În acest fel, Luis își vinde produsele la un preț mai mare.
„Toate aceste buruieni sunt o casă pentru multe insecte. Sunt dușmani naturali pentru paraziți și ne ajută să prevenim răspândirea dăunătorilor”, arată Luis Bolanos, cultivator de portocale.
Luis Bolanos a fost surprins de cât de productivă poate fi o fermă durabilă. Spune că economisește până la 80 la sută din pesticide. Livada convențională a vecinului său a denumit-o Cernobîl din cauza plasticului și a chimicalelor folosite.
„Adevărata catastrofă e că până nu demult asta era considerată o agricultură modernă”, spune Luis Bolanos, cultivator de portocale.
Două viziuni diferite despre viitorul agriculturii: bio sau tradițional?
Luis crede că mentalitatea se poate schimba. Și că toată lumea vorbește despre schimbările climatice, în timp ce proiectul „Vineri pentru viitor” reprezintă o nouă generație. În opinia sa, cultivatorii de portocali din Spania trebuie să vină cu idei noi pentru a intra și pe alte piețe și pentru a evita să concureze cu prețurile din afara Europei.
„Tinerii, dar și vârstnicii își dau seama că ne punem în pericol planeta. E o mare schimbare în societatea noastră. Consumatorii sunt dispuși să plătească un pic mai mult pentru un produs care respectă natura. Agricultorii ar trebui să profite de această situație”, este de părere Luis Bolanos.
Colegul său Paco Jimenez e sceptic. Pentru el, cererea de portocale bio este prea mică. Așa că preferă să aibă încredere în agricultura convențională și în rezistența lui. Vede concurența acerbă ca un soi de selecție naturală.
„Dacă nu ai profit, la un moment dat renunți sau cultivi altceva. Totul are o limită”, spune Jimenez.
Paco este hotărât să supraviețuiască cumva acestei crize și să păstreze tradiția familiei. Simte că le datorează asta copiilor și nepoților săi.
Citiți și: Boala dragonului galben. Sucul de portocale riscă să devină un produs de lux
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
