Polonia cere Ucrainei „exhumări și procese adecvate” în cazul masacrului de la Volînia, comis de ucraineni în Al Doilea Război Mondial
Guvernul polonez a insistat marţi că Ucraina trebuie să accepte „exhumări şi procese adecvate” legate de masacrul de la Volînia, comis de naţionalişti ucraineni în Al Doilea Război Mondial şi care rămâne o temă spinoasă în relaţiile bilaterale, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Într-un interviu radiofonic, viceministrul polonez de interne Maciej Wasik a evocat comemorarea în curând, pe 11 iulie, a 80 de ani de la masacrul de la Volînia, în care insurgenţii naţionalişti ucraineni conduşi de Stepan Bandera au ucis zeci de mii de civili de etnie poloneză.
Polonia „va fi fermă în această chestiune” şi va cere „exhumări, procese adecvate” şi „corectări serioase ale erorilor istorice” comise de Kiev, a subliniat oficialul polonez.
Anterior, pe 20 iunie, viceministrul polonez de externe Pawel Jablonski a declarat că „este dificil de imaginat ca Ucraina să se alăture Uniunii Europene fără a permite mai întâi” exhumări în locurile unde au fost comise masacrele.
Declaraţia diplomatului polonez a survenit după ce responsabilul Institutului pentru memoria istorică ucraineană, Anton Drobovici, a acuzat Polonia că nu face nimic pentru a întreţine şi restaura monumentele ridicate în memoria combatanţilor ucraineni din Al Doilea Război Mondial. Guvernul de la Varşovia a reacţionat atunci calificând aceste afirmaţii drept „nepotrivite şi dăunătoare pentru relaţiile polonezo-ucrainene”.
Figura lui Stepan Bandera, considerat erou naţional în Ucraina şi criminal de război în Polonia, a provocat numeroase fricţiuni între Varşovia şi Kiev, cum s-a întâmplat şi anul acesta în ianuarie, când a fost omagiat de parlamentul de la Kiev, gest faţă de care a protestat şi premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Acesta din urmă a subliniat că inclusiv membri ai propriei sale familii păstrează „amintiri teribile” din acea epocă, când „a fost un genocid în care între 100.000 şi 200.000 de polonezi au murit în mâinile naţionaliştilor ucraineni în zonele de graniţă în Al Doilea Război Mondial, şi vom lupta pentru a ţine mereu memoria lor vie”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
De asemenea, anul trecut, în noiembrie, guvernul polonez şi-a exprimat indignarea faţă de numirea ca viceministru ucrainean de externe a lui Andrii Melnik, fost ambasador al Ucrainei în Germania care susţinuse în declaraţii publice că Bandera nu a avut nicio responsabilitate în masacrul de la Volînia.
În urma protestelor venite de la Varşovia după acele declaraţii, Ministerul de Externe ucrainean a transmis că se delimitează de ele, prevenind astfel potenţiale tensiuni cu Polonia, ţară care s-a remarcat printre principalii susţinători politici şi militari ai Ucrainei în războiul cu Rusia.
Editor : C.L.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
