Politico: Putin a pus ochii pe insula Gotland, teritoriu suedez crucial pentru NATO: „Ar fi sfârșitul păcii în regiune”

Data actualizării: Data publicării:
vladimir putin
Președintele rus Vladimir Putin. Foto: Profimedia

Președintele rus Vladimir Putin este cu ochii pe insula Gotland din Marea Baltică, teritoriu de o importanță strategică pentru NATO, a avertizat miercuri comandantul-șef al armatei din Suedia, generalul Micael Byden, potrivit Politico. Reacția vine după ce Ministerul rus al Apărării a anunțat un plan de extindere a granițelor apelor teritoriale rusești din Marea Baltică. 

Gotland, cea mai mare insulă din Suedia și comparabilă ca mărime cu cel mai mic stat american Rhode Island, este situată strategic în mijlocul Mării Baltice - între Stockholm și exclava rusă Kaliningrad.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, marți, un plan de extindere a apelor teritoriale ale țării în Marea Baltică, în apropiere de granița maritimă cu Lituania și Finlanda, stârnind îngrijorarea internațională.

Documentul, care a fost șters de pe internet între timp, propunea actualizarea coordonatelor frontierei maritime ruse în Marea Baltică, mare la care sunt de asemenea riverane Finlanda, Suedia, Danemarca, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia. 

Proiectul menţiona totuşi zona de est a Golfului Finlandei precum şi apele adiacente porturilor Baltisk şi Zelenogradsk din exclava rusă Kaliningrad (situată între Polonia şi Lituania), adăugând că, în cazul aprobării propunerii sale, aceasta ar modifica frontiera maritimă a Rusiei şi hărţile de navigaţie, după ultima actualizare a acestora care datează din ianuarie 1985.

Ministerul rus al Apărării mai preciza că stabilirea coordonatelor frontierei din 1985 a fost făcută pe baze unor hărţi maritime de la jumătatea secolului al XX-lea şi care nu mai corespund pe deplin coordonatelor topografice din prezent.

„Marea Baltică nu trebuie să devină terenul de joacă al lui Putin”

„Sunt sigur că Putin are chiar ambii ochi pe Gotland. Scopul lui Putin este de a obține controlul asupra Mării Baltice”, a declarat Byden, comandantul suprem al forțelor armate suedeze, pentru RND.

„Dacă Rusia preia controlul și sigilează Marea Baltică, ar avea un impact enorm asupra vieții noastre - în Suedia și în toate celelalte țări riverane Mării Baltice. Nu putem permite acest lucru”, a declarat Byden.

„Marea Baltică nu trebuie să devină terenul de joacă al lui Putin, unde acesta îi îngrozește pe membrii NATO”, a adăugat acesta. 

Navele petroliere rusești din umbră au fost o prezență recentă în zona economică exclusivă a Suediei, în largul coastei estice a insulei Gotland. Flota estimată la 1.400 de nave operează în afara sectorului maritim oficial și nu face parte în mod oficial din nicio forță armată, astfel încât NATO are puțină putere de acțiune.

Luna trecută, Suedia a spus despre Comisia Europeană că va analiza modalitățile de abordare a flotei petroliere fantomă a Rusiei în următorul său pachet de sancțiuni.

După ce a fost demilitarizată în 2005, Suedia a reintrodus trupe permanente în Gotland în 2016, în urma anexării de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.

Suedia a devenit, de asemenea, cel mai nou membru al NATO în martie - ceea ce înseamnă că este acoperită de garanția articolului 5 al alianței, conform căruia toți ceilalți membri vin în apărarea celuilalt dacă sunt atacați. Dar acest lucru nu l-a împiedicat pe Putin să îi tachineze pe vecinii Rusiei din zona baltică.

„Dacă Putin invadează Gotlanda, poate amenința țările NATO de pe mare. Acesta ar fi sfârșitul păcii și stabilității în regiunile nordice și baltice”, a declarat Byden.

Rusia neagă

Rusia neagă că ar intenționa să modifice frontiera maritimă în Marea Baltică, nici zona sa economică exclusivă sau platoul continental, a declarat o sursă „militaro-diplomatică” rusă agenţiilor ruse de presă, citate miercuri de Reuters.

Întrebat despre respectivul document, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns că „nu este nimic politic în asta”, dar el a admis existenţa unor tensiuni în zona Mării Baltice şi în consecinţă nevoia ca Rusia să ia măsuri pentru a-şi garanta securitatea. Proiectul acelui decret a fost între timp şters de pe portalul juridic al guvernului rus.

Editor : C.L.B.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri