Exclusiv Pașaport Diplomatic: Un român a fost trimis să reprezinte UE în Siria, ţara care nu-şi găseşte pacea
13 ani de violenţe, crime, distrugeri şi milioane de refugiaţi ajunşi prin toată lumea. Este descrierea războiul din Siria, care de atât timp încă nu îşi găseşte rezolvare. Liderul Bashar al Assad, preşedintele care a înăbuşit revoluţia opoziţiei cu ajutorul Federaţiei Ruse, este în continuare în funcţie. Dar ţara pe care o conduce nu mai este aceeaşi, pentru că acolo sunt teritorii controlate de Turcia, de gruparea teroristă Stat Islamic, de interese ruseşti, iraniene sau chineze. Primim detalii despre această situaţie complicată de la Dan Stoenescu, însărcinatul cu afaceri al Uniunii Europene în Siria.
Cristina Cileacu: Dan Stoenescu, însărcinatul cu afaceri al Uniunii Europene în Siria, bine ați venit la Pașaport diplomatic!
Dan Stoenescu: Vă mulțumesc pentru invitație.
13 ani de război civil
Cristina Cileacu: Vorbim despre o țară care este în război de 13 ani. Este un război uitat, aș spune eu, pentru că foarte rar mai apar pe undeva știri despre Siria. Însă îl vedem pe Bashar al-Assad, care conduce în continuare țara, deși regimul său a fost implicat într-un război civil. Sau mimează că este în continuare la conducerea țării. Cum arată Siria acum 13 ani mai târziu?
Dan Stoenescu: Din păcate, Siria este o țară care este împărțită. În acest moment, Siria este o țară care este împărțită în diferite zone de control. Guvernul de la Damasc controlează doar o parte din teritoriul sirian, aș spune în jur de 60%. Alte părți ale Siriei sunt ocupate de către de către armata turcă în nord, de către forțele teroriste din Hay'at Tahrir al-Sham, fostul Front al-Nusra, sau de către rebelii kurzi în nord est, unde se află de asemenea și coaliția internațională anti-Daesh. Chiar și în acest moment, Statul Islamic este în continuare prezent în Siria, în zonele deșertice, în special în nord-est. Deci Siria din anul 2024 nu este în Siria dinainte de 2011 și războiul a afectat foarte mult întreaga populație a Siriei. Avem foarte mulți deplasați intern, peste jumătate din populație s-a mutat în diferite zone ale Siriei. De asemenea, avem peste 5 milioane de persoane care au părăsit Siria. Doar în Uniunea Europeană avem peste un milion de refugiați sirieni. Avem un milion și jumătate de refugiați sirieni în Liban, avem aproape un milion în Iordania, 3 milioane și jumătate în Turcia. Deci țara este într-o situație foarte complicată. Aproape 90% din populația siriană este sub limita sărăciei și din acest motiv este important ca noi toți din comunitatea internațională să ne concentrăm pentru a ajuta populația siriană din toate zonele de control.
Cine deţine controlul Siriei
Cristina Cileacu: Dar cine îl mai ține încă în funcție pe Bashar al-Assad? Pentru că, știm bine, el a câștigat, mă rog, e mult spus, a câștigat, el a rămas în aceeași poziție de președinte al Siriei, pentru că au intervenit rușii în războiul civil care era în teritoriul țării. În continuare, având în vedere că multe state arabe și-au rupt relațiile cu Siria, ulterior se încearcă tot felul de apropieri de Siria. Mai are lumea nevoie de Bashar al-Assad? Mai este nevoie în prezent, de el în în țară?
Dan Stoenescu: Ceea ce vă pot spune este că guvernul de la Damasc este în continuare condus de către președintele Bashar al-Assad și Siria a fost reintegrată acum doi ani în Liga Arabă. Statele Ligii Arabe, cu câteva excepții, și vorbesc aici de Qatar, de Kuweit și de Maroc, au decis că angajarea într-un dialog cu Bashar al-Assad este mai benefic decât lipsa dialogului și din acest motiv, cu sprijinul Arabiei Saudite, cu sprijinul Iordaniei, Siria a fost reintegrată în Liga Arabă. Din păcate, efectele acestei reintegrării nu se văd nici în acest moment. Guvernul de la Damasc nu a făcut pași în ceea ce privește implementarea Rezoluției 2254 a Consiliului de Securitate al ONU, nu a făcut pași în ceea ce privește, dialogul cu Înaltul Reprezentant pentru Siria al ONU, Geir Pedersen, și procesul Pas cu Pas și, din păcate, încă așteptăm pași necesari din partea Damascului în ceea ce privește oprirea traficului de arme, oprirea traficului de droguri. Există dialoguri bilaterale între Arabia Saudită, între Iordania și guvernul de la Damasc, însă sunt multe lucruri de făcut în acest sens. Desigur, după cum ați menționat și dvs mai devreme, Rusia a fost cea care a menținut în viață autoritățile de la Damasc, desigur, cu sprijinul milițiilor iraniene și sprijinul Iranului. În continuare, Rusia este prezentă în Siria. Există baza aeriană de la Hmeimim, există portul Tartus, unde se află încă o prezență rusească destul de puternică și Rusia în continuare invadează pozițiile opoziției în nord-vest și, din păcate, mulți civili mor în continuare și în Siria, nu numai în Ucraina, din cauza bombardamentelor rusești.
Vocea UE în Siria, un român
Cristina Cileacu: Sunteți diplomat român, dar reprezentați Uniunea Europeană la Damasc, în Siria. Așadar, de ce un român care a fost trimis în Siria să reprezinte UE?
Dan Stoenescu: Este normal, în cadrul Serviciului de Acțiune Externă a Uniunii Europene avem această posibilitate ca și statele membre să trimită diplomați să reprezinte Uniunea Europeană. Există mai mulți diplomați români în Serviciul de Acțiune Externă în poziții de conducere. Eu sunt în Siria, cu sediul la Beirut. Delegația Uniunii Europene se află momentan la Beirut, dar mergem în misiuni în Siria foarte des, aproape săptămânal. Mai avem diplomați români care conduc delegațiile UE în în Kuweit, în Qatar și în Muntenegru. Deci este ceva normal. Eu am mai lucrat în Orientul Mijlociu anterior și aveam experiența necesară pentru a conduce delegația Uniunii Europene și consider că experiența din diplomația română m-a ajutat foarte mult în în funcția pe care o dețin momentan.
Influenţa UE în Orientul Mijlociu
Cristina Cileacu: Și ce influență mai are Uniunea Europeană în momentul de față în Orientul Mijlociu? Și dacă ar fi să începem cu Siria, pentru că știţi zona bine, cât de prezentă este Uniunea Europeană, în sensul de cât de mult rezolvă câte ceva?
Dan Stoenescu: Uniunea Europeană este un factor stabilizator în Orientul Mijlociu. Uniunea Europeană este cel mai mare donator în ceea ce privește criza siriană. Dacă ne uităm la Siria, peste 33 de miliarde de euro au fost investiți de către Uniunea Europeană și statele membre în criza siriană, în Siria și în zona zona limitrofă pentru a ajuta populația siriană și refugiații sirieni. Uniunea Europeană este implicată politic, sprijină eforturile emisarului special ONU Geir Pedersen, în Siria. De asemenea, dacă ne uităm și la procesul de pace, noi avem un emisar special pentru procesul de pace, care este în contact permanent cu autoritățile de la Ierusalim, Tel Aviv și autoritățile palestiniene și țările care sunt implicate la nivel regional. Uniunea Europeană este cel mai apropiat vecin al acestei regiuni și, în mod istoric, a sprijinit eforturile de stabilizare și de securizare a acestei acestei zone. Dacă vă uitați la declarațiile Înaltului Reprezentant Josep Borrell, în special în conflictul actual din Gaza, noi suntem o Uniune care dorim să respectăm dreptul internațional și veți vedea acest lucru din toate declarațiile Înaltului Reprezentant.
Conducere marionetă, influenţă reală
Cristina Cileacu: O altă influență foarte puternică, aș spune că Uniunea Europeană, prin comparație cu Federația Rusă, de pildă, cred că are o influență mai puțin importantă, deși cheltuie mai mulți bani. Avem în continuare Iranul, extrem de influent în toată regiunea și inclusiv în Siria, pentru că iranienii au fost de la început implicați în susținerea anumitor facțiuni din războiul civil din Siria. Care este situația acum? Cât de prezent mai este Iranul sau este mai prezent decât la începutul războiului?
Dan Stoenescu: Cum spun americanii? Dacă există "boots on the ground", adică cizme militare pe sol... acestea sunt statele care au prezență militară, au și influență din păcate sau din fericire, Uniunea Europeană este prezentă prin sprijinirea directă a poporului sirian, prin sprijinirea cu programe de reziliență, early recovery - recuperare timpurie, prin proiecte în ceea ce privește agricultura, societatea civilă, educația, sănătatea. Noi nu suntem implicați militar, însă, după cum ați spus mai devreme, desigur, Rusia este implicată și asigură practic apărarea aeriană a autorităților de la Damasc. Iranul este prezent în Siria încă din anul 2012. Au fost chiar înaintea Rusiei prezenți sau au sprijinit trupele armatei arabe siriene, şi sunt în continuare prezenţi, aș spune eu din ce în ce mai mult în Siria, prezența lor va continua. Cum va continua și prezența Rusiei.
"Oboseala de război", varianta siriană
Cristina Cileacu: De ce vorbim atât de puțin în prezent despre Siria din punctul de vedere al unui diplomat care acum reprezintă Uniunea Europeană? De ce s-a pierdut subiectul? Pentru că Siria, prin refugiații ei, este prezentă foarte mult la nivel de Uniunea Europeană, iar acești refugiați sunt de foarte multe ori folosiți ca monedă de schimb de diverse partide extremiste, sau să fie arătați cu degetul.
Dan Stoenescu: Din păcate, subiectul refugiaților este utilizat politic în Uniunea Europeană și partidele extremiste utilizează, din păcate, acest acest subiect. În acest moment avem peste un milion de refugiați sirieni în Uniunea Europeană. Majoritatea lor sunt în Germania, dar, desigur, sunt aproape 300 de mii și în Suedia sunt și în Italia, Franța și Austria. Chiar trebuie să ne aducem aminte că acești refugiați nu sunt pur și simplu persoane care nu contribuie la societatea noastră europeană și la societățile gazdă. Dacă ne uităm, spre exemplu, în Germania avem peste 30.000 de doctori sirieni care lucrează acum în spitalele și clinicile din Germania. Avem politicieni germani de origine siriană, avem olimpici și chiar artiști sirieni. În Germania, populația siriană a început să se integreze acum în statele Uniunii Europene și contribuie la îmbunătățirea societății noastre și tocmai din acest motiv consider că nu este just ca refugiații sirieni și, în general, refugiații să fie acuzați de toate relele de către partidele extremiste din Europa.
Refugiaţii, o problemă nerezolvată
Cristina Cileacu: Cumva, Uniunea Europeană investește foarte mult în Orient. A investit nu de acum, ci dintotdeauna. Dar are aceste efecte primește refugiați, după care refugiații sunt folosiți împotriva ei. De ce Uniunea Europeană nu reușește cumva să fie fluentă în această politică?
Dan Stoenescu: Nu ține numai de Uniunea Europeană. Dacă vă uitați în ceea ce se întâmplă în statele din Africa subsahariană, există acolo conflicte latente, nu este vina Uniunii Europene. Dacă vedeți războiul din Gaza și ce se întâmplă acolo în teritoriile palestiniene, iarăși nu este vina Uniunii Europene. Uniunea Europeană este un factor stabilizator în bazinul Mediteranei, atât în Africa de Nord și țările Sahel-ului, dar și în Orientul Mijlociu și consider că este un factor pozitiv, pentru că noi am avut întotdeauna o politică de sprijin a populațiilor respective din statele arabe, din statele Africii subsahariene. Desigur, interesul Uniunii Europene este ca sirienii și în general, populațiile din aceste state să trăiască în pace, securitate și bunăstare acolo la ei acasă. Și pentru că este în interesul nostru să creăm un bazin mediteranean care să ofere o stabilitate regională și implicit o stabilitate pentru cetățenii Uniunii Europene.
Cristina Cileacu: Și cât de mulți dintre acești oameni s-ar putea întoarce în momentul ăsta acasă, pentru că mulți dintre ei, ați spus sunt foarte bine integrați și așa este. O parte dintre ei însă vor avea mereu dorința de a se întoarce acasă. Este Siria un loc în care acești oameni să se poată întoarce și să fie în siguranță?
Dan Stoenescu: Din păcate, nu este posibil acest lucru în acest moment și nu spun eu acest lucru, spune Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați. Din păcate, condițiile nu sunt încă întrunite pentru ca sirienii să se întoarcă la ei acasă. Desigur, noi facem tot posibilul să creăm o stabilitate și o securitate în Siria, însă trebuie să discutăm aici și cu autoritățile de la Damasc. Ele sunt principalul responsabil pentru crearea unei stabilități și unei prosperități în Siria, nu Uniunea Europeană.
O tradiţie utilă
Cristina Cileacu: Noi, în România, am avut o tradiție în privința relațiilor cu Orientul Mijlociu. Cât de mult mai contează această veche relație care nu mai este foarte strânsă, să spunem, sau nu mai este la fel de strânsă ca pe vremea comunismului, în prezent, în Siria, dacă este să vorbim din punctul de vedere, de data asta, al României.
Dan Stoenescu: Eu pot să vă dau un răspuns din perspectiva de reprezentant al Uniunii Europene și dintr-o perspectivă personală. România este o țară bine văzută în continuare în Orientul Mijlociu, în ciuda anumitor poziții care nu sunt conforme cu multe dintre opiniile arabilor. Însă avem zeci de mii de foști studenți care încă sunt în poziții de conducere în diferite state, state arabe, în diferite poziții în domeniul medical, mulți ingineri, spre exemplu, în Siria există peste de cetățeni sirieni care au studiat în România și acest lucru este un liant foarte puternic între România și și Siria. Acum nu știu câți dintre ei încă mai sunt în continuare în Siria, însă faptul că peste un milion de sirieni se află acum în Uniunea Europeană, acest lucru a creat un pod între Uniunea Europeană și Siria, și pe viitor aceste relații vor fi mai apropiate din simplul motiv că oamenii vor comunica în continuare. Dacă situația se va stabiliza, se vor vizita, vor călători, vor deschide afaceri și deci relațiile între Siria și Uniunea Europeană se vor dezvolta la nivel uman. La nivel politic vom mai avea de așteptat.
Sirienii, "judecătorii" preşedintelui lor
Cristina Cileacu: Dar poate fi Bashar al-Assad iertat de propriul său popor? Din perspectiva dumneavoastră, având în vedere că el practic și a ucis proprii cetățeni.
Dan Stoenescu: Aceasta acest lucru trebuie să îi întrebați pe sirieni. Din punctul de vedere al Uniunii Europene, pentru noi este foarte important să documentăm toate crimele de război care au fost, care au avut loc în Siria, în toate zonele de control, inclusiv în zonele controlate de Frontul al-Nusra, Hay'at Tahrir al-Sham,de către regimul din nord-est de către autoritățile de la Damasc. Pentru noi, documentarea acestor crime de război este importantă pentru a avea loc procese în viitor și deja aceste procese au loc în unele țări din Uniunea Europeană, în Franța, în Germania și oameni care au oameni care au comis crime de război sunt aduși în fața justiției și acest lucru mi se pare normal.
Interesele străine din Siria
Cristina Cileacu: Pentru că mai avem foarte puțin timp, aș vrea să vă întreb despre încă două influențe care se manifestă mult în Orientul Mijlociu, dar mai ales în Siria. Este vorba, desigur, de Turcia. Turcii au fost tot timpul împotriva regimului Bashar al-Assad și nu au ezitat să arate acest lucru de la începutul războiului. Și o a doua influență este cea chineză. Cât de prezenți sunt chinezii în momentul de față și în Siria, pentru că sunt în număr mare în Orient.
Dan Stoenescu: China este o a doua putere mondială, după Statele Unite și este normal să aibă interese în Orientul Mijlociu. Relația dintre China și Siria este una specială. Președintele Bashar al-Assad a fost chiar anul trecut în China, a fost prezent în China. A fost una dintre puținele vizite externe ale liderului de la Damasc. China a invitat Siria să facă parte din Belt and Road Initiative, din noul Drum al Mătăsii, însă, având în vedere sancțiunile americane, legea Cezar, dar și sancțiunile europene, nu cred că foarte mulți investitorii chinezi se grăbesc să investească în Siria. Atunci când va avea loc un proces politic, când atunci când autoritățile de la Damasc se vor angaja în implementarea pe deplin a Rezoluției 2254 a Consiliului de Securitate, atunci cred că se vor deschide niște uși, dar chiar și investitorii chinezi nu cred că se grăbesc acum să investească în Siria. În ceea ce privește Turcia, Turcia este prezentă în nordul Siriei, în opinia autorităților de la Ankara, pentru a lupta împotriva teroriștilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan și are o influență destul de mare în această zonă. Să nu uităm că zonele sub influența Turciei sunt aproximativ o treime din teritoriul sirian și mai mult decât atât, peste 3,5 milioane de sirieni se află în Turcia ca și refugiați. Și autoritățile de la Ankara au fost deschise să îi accepte. Acum, desigur, este o situație destul de tensionată atât în Turcia, cât și în Liban sau în alte state din regiune, pentru că există foarte mulți refugiați sirieni și problema lor nu este încă rezolvată. Însă, Turcia este un aliat al țărilor occidentale, avem un dialog continuu cu autoritățile de la Ankara și încercăm să rezolvăm aceste probleme inclusiv prin sprijin financiar acordat Turciei. Turcia este un actor esențial în rezolvarea crizei siriene. La momentul actual, dacă adunăm refugiații sirieni din Turcia, plus cei din zona de influență turcă, avem aproximativ 7-8 milioane de sirieni sub influență turcă, ceea ce este un număr foarte mare și din acest motiv avem un dialog permanent cu Ankara.
Cristina Cileacu: Să sperăm că se va găsi o rezolvare la această problemă, care continuă să fie complicată de 13 ani încoace. Dan Stoenescu, însărcinat cu afaceri al Uniunii Europene în Siria, mulțumesc mult pentru acest interviu.
Dan Stoenescu: Vă mulțumesc pentru invitație.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
