Adunarea Națională, partidul de extremă-dreaptă al Marinei Le Pen din Franța, nu a reușit să câștige în nicio regiune în al doilea tur al alegerilor regionale, conform estimărilor preliminare prezentate de presa franceză, conform Euronews. Nici partidul lui Emmanuel Macron nu a înregistrat rezultate prea bune. Apatia a fost caracteristica principală a alegerilor, fiind înregistrată o prezență extrem de slabă – doar 34,5% dintre francezi s-au prezentat la urne.
Al doilea al tur al alegerilor regionale a reprezentat un test extrem de important pentru Marine Le Pen care a sperat că va putea câștiga măcar o regiune, după un prim tur cu un rezultat slab.
Estimările de duminică arată că prezența în al doilea tur este de 34,5%, conform presei franceze. Prezența se menține, astfel, aproape la fel de scăzută ca în primul tur, când 33% dintre francezi s-au prezentat la urne.
Politicieni și experți din Franța susțin că prezența extrem de redusă arată amplitudinea „crizei democratice” din Franța – mulți francezi nu mai văd niciun motiv să se prezinte la vot.
Macron și Le Pen, marii pierzători ai alegerilor regionale
Partidele tradiționale și-au menținut, însă, scorurile în mai multe regiuni, în timp ce partidul centrist al președintelui Emmanuel Macron, En Marche, și partidul de extremă-dreapta al Marinei Le Pen au înregistrat rezultate slabe.
În ciuda faptului că dezbaterea este diferită la aceste alegeri, mulți le-au văzut ca pe un preludiu la alegerile prezidențiale de anul viitor, cel mai probabil o nouă confruntare între Emmanuel Macron și Marine Le Pen.
Rezultatul slab al partidului lui Macron subliniază faptul că LREM nu a reușit să se impună la nivel local, și că rezultatele inițiale bune s-au datorat popularității lui Macron.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Partidele moderate s-au coalizat împotriva extremiștilor
În regiunile din sudul Franței, acolo unde Le Pen se aștepta la victorii, celelalte partide s-au coalizat împotriva extremiștilor.
În Provence-Alpes-Cote d’Azur, o astfel de coaliție s-a dovedit a fi o succes, iar candidatul Renaud Muselier, din partea Republicanilor, de centru-dreapta, a câștigat cu 57,7% în fața candidatului extremei drepte, Thierry Mariani.
Săptămâna trecută, candidatul Verzilor, Jean-Laurent Felizia, s-a retras din cursă pentru a preveni o eventuală victorie a lui Mariani. Partidul Verde a considerat că a nu susține candidatul moderat ar fi o „greșeală politică”.
„Nu vreau să văd extrema dreapta în administrația școlilor noastre. Mă voi retrage pentru că nu vreau să văd puse sub semnul întrebării informații cu privire la avort și contracepție”, a spus Felizia.
De cealaltă parte, Marine Le Pen a adat vina pe prezența foarte redusă pentru eșecul înregistrat. Față de 2015, partidul de extremă-dreaptă a scăzut semnificativ.
Apatia generalizată, „o criză profundă a democrației franceze”
Mulți sunt îngrijorați că prezența foarte mică arată o criză a sistemului democratic francez, iar apatia electorală este la cel mai înalt nivel din ultimii ani.
„Criza democrației franceze este profundă”, a scris Pierre Moscovici, fost ministru de finanțe în guvernul Franței, fost comisar european și actual președinte al Curții de Audit franceze, pe Twitter.
„Avem o nevoie urgentă să revigorăm democrația reprezentativă, să facem mai ușoare procedurile de vot și să încurajăm mobilizarea votanților”, a argumentat directorul adjunct al gazetei Liberation, Paul Quinio, într-un editorial.
Alegerile prezidențiale și parlamentare mobilizează, deobicei, un număr mai mare de votanți, însă și la precedentele astfel de alegeri, din 2017, s-au prezentat 74,7% dintre votanți, un număr mic pentru istoria electorală a Franței.
La al doilea tur al alegerilor municipale de anul trecut, organizate imediat după primul lockdown anti-Covid, prezența a fost de aproximativ 41%.
Editor : Adrian Dumitru
