Omagiu adus victimelor împușcate în atacul terorist de la Bruxelles. Premierul Suediei și cel al Belgiei au depus coroane de flori

Premierul suedez Ulf Kristersson și omologul său belgian Alexander De Croo au adus miercuri un omagiu celor doi bărbați suedezi împușcați la Bruxelles, de un bărbat identificat mai apoi ca fiind un migrant care a venit din Tunisia, transmite The Guardian.

Cei doi bărbați, dintre care unul a fost identificat drept Patrick Lundström, în vârstă de 60 de ani, se aflau la Bruxelles pentru un meci de fotbal de calificare la Euro 2024, între Belgia și Suedia. Un alt bărbat, tot suedez, a fost rănit în atac. Atacatorul, un tunisian în vârstă de 45 de ani, a fost împușcat mortal de poliție marți.

Miercuri, frații lui Lundström i-au adus un omagiu fratelui lor, spunând la postul suedez SVT: „Întreaga familie este profund șocată de ceea ce s-a întâmplat, e de neimaginat”. Ei l-au descris ca fiind „un tată, soț, bunic și unchi fantastic, cald, amuzant și grijuliu”, adăugând că „familia lui iubită a fost întotdeauna pe primul loc”.

Atacul terorist a generat noi solicitări către UE de a consolida securitatea la frontiere

Atacatorul, numit în presă ca Abdesalem Lassoued, a venit inițial din Tunisia, sosind în Europa pe insula italiană Lampedusa în 2011, potrivit procurorilor italieni. A cerut azil în Italia, dar a continuat să trăiască în mai multe țări europene, inclusiv în Suedia, unde a ajuns la închisoare, înainte de a ajunge în Belgia, unde i s-a refuzat azilul, dar nu a fost deportat.

S-a constatat, marți, că făptuitorul nu se afla pe lista teroristelor din Belgia, ci a fost pe radarul autorităților pentru rezidență ilegală și alte patru chestiuni. Presa italiană a raportat că autoritățile de acolo au transmis informații despre criminal în patru țări: Belgia, Norvegia, Marea Britanie și Suedia.

Miercuri, guvernul belgian a fost criticat pentru eșecuri în domeniul informațiilor, fostul ministru al azilului și migrației, Theo Francken, întrebând de ce Lassoued a reușit să rămână în Belgia.

„Bărbatul a cerut azil în țara noastră. Apoi este interogat, iar apoi sunt analizate profilurile lui de pe rețelele de socializare. Pagina lui de Facebook era plină de idolatrie și jihadism IS (Statul Islamic). Nu a văzut nimeni asta?” a spus el la radioul belgian.

De Croo a cerut să știe de ce informațiile despre atacator „nu au fost considerate sau nu au fost folosite” de către poliție și serviciile de securitate. „Vreau răspunsuri la aceste întrebări, astfel încât să pot schimba politica”, a spus el.

Analiza amenințărilor a fost întreprinsă înainte de meciul de fotbal în lumina unui nivel crescut de risc pentru securitate identificat de autoritățile suedeze în această vară, în urma protestelor de extremă dreaptă care au implicat arderea Coranului, cartea sfântă a islamului.

„Când mor doi oameni, singurul lucru pe care îl mai poți spune este că ceva a mers prost”

După ceremonia de la locul atacului de la Bruxelles, Kristersson a cerut ca regulile privind deportarea persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse să fie întărite. „Avem nevoie, în calitate de state membre, de instrumente suplimentare, posibilități suplimentare... Este destul de clar că nu este suficient să le cereți cu blândețe să plece”, a spus el.

Premierul suedez a spus că nimeni nu ar fi putut prezice crimele, deși De Croo a spus că ar fi fost „util să știm” că atacatorul a fost în închisoare în Suedia.

„Nu dau vina deloc pe Belgia”, a spus Kristensson. „Este ironic că această persoană anume... a fost și în Suedia din când în când și părea să fi fost condamnată și în Suedia și nu ar fi trebuit să fie deloc în Suedia.”

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbind la o conferință de presă comună, a promis că va răspunde. „Statele membre trebuie să primească puterea de a deporta persoanele care reprezintă o amenințare pentru securitatea statului”, a spus ea.

Cu toate acestea, potrivit a doi înalți comisari europeni, propunerile de noi legi care ar prevedea deportarea „obligatorie” a migranților care au fost considerați un risc pentru securitatea națională într-o țară din UE sunt reținute de parlamentul european.

Legislația a fost aprobată de statele membre în iunie. Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil cu coordonarea adoptării legilor, i-a îndemnat pe europarlamentari să le depună rapid.

„Nu avem nevoie de mai multe dovezi că aceste propuneri au fost corecte. Și trebuie să se întâmple asta ieri”, a spus el.

Comisarul european suedez pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că statele membre trebuie, de asemenea, să folosească legile pe care le aveau deja pentru a-i returna pe cei, precum Lassoued, care au eșuat procesul de azil.

Din cele 400.000 de decizii de returnare pe an, doar 65.000 au fost adoptate până în acest an, a spus ea.

Editor : M.I.