Live Text Ucraina recunoaşte că rușii au înaintat la Bahmut și compară avansul acestora cu „tactica siriană”
Rușii au bombardat Odesa cu drone Shahed în noaptea de marți spre miercuri, reușind să lovească infrastructura orașului, dar fără a provoca victime. Nu mai puțin de 60 de atacuri aeriene au fost declanșate de forțele ruse în 24 de ore, atacuri soldate cu răniţi în special în rândul populaţiei civile, potrivit unei raportări a armatei ucrainene. Denis Pușilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk, anexată de Rusia în urma unui referendum ilegal, s-a întîlnit cu președintele bielorus Aleksandr Lukașenko, stârnind protestele Kievului.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Viceministrul ucrainean al apărării: „Inamicul şi-a mobilizat toate eforturile pentru a-l lua sub control”
ACTUALIZARE 19:10 Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a recunoscut miercuri că trupele ruse au reuşit înaintări în oraşul Bahmut din estul Ucrainei, dar le-a atribuit tacticilor pământului pârjolit folosite deja în Siria de armata rusă, care acum le aplică din nou în oraşul ucrainean, relatează agenţia EFE şi postul CNN, citate de Agerpres.
„Inamicul şi-a mobilizat toate eforturile pentru a-l lua sub control. Şi-au concentrat acolo nu doar cele mai profesioniste unităţi, Wagner, forţe speciale, trupe de asalt aeropurtate, dar trimit de asemenea arme şi echipamente”, a spus responsabila ucraineană la postul public de televiziune.
„Ei nu ne pot confrunta în lupte de stradă pentru că le pierd, aşa că au recurs la tacticile lor siriene dovedite şi acum şterg de pe faţa pământului clădiri. Într-o asemenea situaţie, poziţiile sunt foarte greu de ţinut. De fapt, sunt imposibil de ţinut”, a explicat Hanna Maliar.
Ea a susţinut în acelaşi timp că trupele ruse „suferă acolo pierderi uriaşe”, în timp ce trupele ucrainene au „pierderi minime”.
Responsabila ucraineană a mai vorbit despre contraatacuri pe care armata ucraineană le-a lansat în zone precum Bahmut, Mariinka, Avdiivka şi Liman, toate în estul Ucrainei, şi a indicat că aceste acţiuni trebuie să fie privite ca o parte a contraofensivei prin care Ucraina speră să recupereze în săptămânile sau lunile următoare teritoriile ocupate de Rusia.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
De partea sa, Moscova afirmă că trupele aeropurtate ruse au blocat oraşul Bahmut dinspre nord şi sud, în timp ce gruparea Wagner a mai înaintat în interiorul oraşului, unde a „eliberat” încă trei grupuri de clădiri în părţile de nord-vest, centru şi sud-vest ale oraşului.
În acest timp, un purtător de cuvânt militar ucrainean a acuzat Moscova de „provocare”, după ce gruparea Wagner a susţinut că trupe ucrainene în retragere au aruncat în aer patru clădiri din Bahmut şi ar fi ucis astfel 20 de civili.
VIDEO Flota-fantomă a lui Putin din Marea Nordului. Sabotează parcurile eoliene și vrea să taie cablurile de comunicații
ACTUALIZARE 18:30 Rusia spionează occidentul cu nave fantomă a căror misiune este să strângă informații despre infrastructura critică din nordul Europei, arată o investigație realizată de jurnaliști din Marea Britanie, Suedia, Danemarca și Finlanda, potrivit BBC.
Aceștia au făcut descoperirea după o investigație care a durat mai multe luni, în timpul căreia unul dintre reporteri a filmat o astfel de așa zisă navă de pescuit păzită de mascați cu arma la piept.
Interesul Moscovei e să știe unde poate lovi vestul în caz de escaladare a conflictului din Ucraina, așa că navele spion au rolul de cartografia parcurile de eoliene, cablurile de comunicare ori de alimentare cu energie subacvatice. Kremlinul neagă vehement toate acuzațiile de spionaj.
Statele Unite avertizează Rusia să nu se atingă de tehnologia nucleară americană de la centrala Zaporojie
ACTUALIZARE 18:25 Statele Unite dețin tehnologie nucleară sensibilă la cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporojie, și avertizează Rusia să nu se atingă de ea, relatează CNN.
Potrivit unei scrisori trimise luna trecută de Departamentul american de Energiei companiei rusești de stat Rosatom, directorul Biroului pentru Politică de Neproliferare al Departamentului Energiei, Andrea Ferkile, i-a transmis directorului general al Rosatom că centrala Zaporojie „conține date nucleare tehnice de origine americană”.
Ferkile a subliniat că bunurile, partea de software și tehnologia se supun reglementărilor de export ale SUA și nu pot fi utilizate într-un mod ce subminează interesele naționale de securitate ale Statelor Unite.
Citește continuarea AICI
Declarație bizară a președintei Ungariei: „Nu ne vom trimite fiii și soții pe câmpul de luptă”
ACTUALIZARE 18:20 Președinta Ungariei, Katalin Novak, a spus miercuri că Ucraina nu trebuie „încurajată să nutrească aşteptări iraţionale cu privire la ajutorul pe care îl primeşte. „Nu ne vom trimite fiii şi soţii pe câmpul de luptă”, susține aceasta, deși nimeni nu i-a cerut acest lucru.
În același timp, Katalin Novak, după convorbirile cu omoloaga sa slovenă, Natasa Pirc Musar, la Budapesta, a condamnat agresiunea rusă din Ucraina și s-a pronunțat în favoarea găsirii rapide a unei soluţii de pace, convenind să caute aliaţi în acest scop şi subliniind că la mijloc se află pacea regională, relatează MTI, potrivit Agerpres.
Ucraina nu trebuie „încurajată să nutrească aşteptări iraţionale cu privire la ajutorul pe care îl primeşte: nu ne vom trimite fiii şi soţii pe câmpul de luptă”, a spus Novak.
Citește continuarea AICI
Lavrov: Rusia vrea o „uniune” împotriva șantajului occidental
ACTUALIZARE 18:15 Ministrul rus al afacerilor externe Serghei Lavrov, aflat în turneu în America latină, a îndemnat marţi la o „uniune” pentru contracararea „şantajului” occidental, informează miercuri AFP, potrivit Agerpres.
„Este necesar să ne unim forţele pentru a contracara tentativele de şantaj şi presiunile unilaterale ilegale ale Occidentului”, a declarat Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de omologul său venezuelean Yvan Gil, evocând o „lume multipolară”.
Lavrov a avut o întrevedere marţi seara cu preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro. Acesta a evocat pe Twitter o „întâlnire agreabilă ce consolidează relaţiile bilaterale şi planul de cooperare” între cele două ţări.
După Brazilia, Venezuela este a doua etapă a turneului lui Lavrov în America latină. El urmează de asemenea să se deplaseze în Cuba şi Nicaragua. „Venezuela, Cuba şi Nicaragua sunt ţări care îşi aleg propria cale”, a declarat Lavrov. Aceste trei ţări de inspiraţie socialistă, criticate pentru carenţele lor democratice de către ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului, au relaţii dificile cu SUA şi Uniunea Europeană.
Ministrul rus a mai abordat şi conflictul din Ucraina, dând asigurări că „noi vom rezolva situaţia din Ucraina şi alte conflicte din lume datorită principiilor Cartei Naţiunilor Unite cu privire la echitatea suverană a statelor, pe principiul indivizibilităţii securităţii”. „Sarcina noastră constă în a veghea ca această Cartă a Naţiunilor Unite să fie aplicată în totalitatea ei şi ca dreptul la autodeterminare să nu fie suprimat atunci când aceasta convine Occidentului”, a adăugat Lavrov.
Venezuela este un aliat-cheie al Rusiei încă de pe vremea preşedintelui Hugo Chavez (1999-2013), care susţinuse Moscova în timpul războiului declanşat în Georgia în 2008. Preşedintele Nicolas Maduro şi-a exprimat de nenumărate ori sprijinul pentru Rusia şi Vladimir Putin, înainte şi după declanşarea războiului în Ucraina.
La rândul său, Moscova a susţinut Venezuela în faţa seriilor de sancţiuni impuse de SUA în încercarea, zadarnică, de a-l înlătura pe Maduro de la putere. O mare parte a comunităţii internaţionale, printre care SUA şi UE, nu au recunoscut realegerea lui în 2018, denunţată de opoziţie drept „frauduloasă”.
La nivel bilateral, Rusia şi Venezuela au anunţat că au semnat acorduri privind exploatarea petrolieră şi minieră.
Unul dintre ultimii opozanți ai lui Putin rămas în Rusia a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare pentru discreditarea armatei
ACTUALIZARE 16:20 O curte de apel rusă a confirmat miercuri pedeapsa de opt ani şi jumătate de închisoare contra opozantului Ilia Iaşin, pentru criticile sale la adresa ofensivei Moscovei în Ucraina, în plină agravare a campaniei de reprimare din Rusia, informează AFP, potrivit Agerpres.
Condamnarea pronunţată în primă instanţă în luna decembrie „rămâne neschimbată”, a indicat judecătorul. În vârstă de 39 de ani, Ilia Iaşin a fost găsit vinovat de difuzarea de „informaţii false” cu privire la armata rusă.
Opozant carismatic, el a fost condamnat pentru că denunţase, într-o intervenţie în direct pe YouTube, „moartea civililor” în oraşul ucrainean Bucea, din apropiere de Kiev, unde armata rusă a fost acuzată că a recurs la execuţii.
Un mercenar Wagner a recunoscut că a aruncat grenade în tranșeele unde erau ucrainenii răniți: „Nu regret nimic. M-aș întoarce”
ACTUALIZARE 14:30 Un fost mercenar Wagner a recunoscut că a ucis și torturat zeci de prizonieri de război ucraineni și a povestit în detaliu cum arunca grenade în tranșeele unde erau ținuți soldații ucraineni răniți.
Alexey Savichev, în vârstă de 49 de ani, fost condamnat rus recrutat de Wagner în septembrie anul trecut, a declarat pentru The Guardian într-un interviu telefonic că a participat la execuțiile unor prizonieri de război ucraineni în cele șase luni cât a luptat în estul Ucrainei. „Ni s-a spus să nu luăm niciun prizonier și să-i împușcăm pe loc”, a spus el.
Citește continuarea AICI.
”Astăzi, frumosul nostru cer ucrainean devine mai sigur”
Ucraina a primit primele sisteme de apărare antiaeriană americane Patriot, iar tancuri de luptă uşoare franceze AMX-10 se află deja pe front, au anunţat miercuri autorităţile ucrainene, în contextul în care Kievul pregăteşte o contraofensivă de amploare împotriva forţelor ruse, relatează France Presse, citată de Agerpres.
''Astăzi, frumosul nostru cer ucrainean devine mai sigur întrucât sistemele de apărare antiaeriană Patriot au sosit în Ucraina'', a scris pe Twitter ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov, care a mulţumit Statelor Unite, Germaniei şi Olandei pentru că ''s-au ţinut de cuvânt''.
La jumătatea lunii decembrie, Washingtonul s-a angajat, în timpul vizitei istorice a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în SUA, să-i furnizeze Ucrainei sistemul său de apărare antiaeriană Patriot, într-un moment când Rusia bombarda masiv infrastructurile energetice ucrainene.
Acest sistem va consolida ''de manieră semnificativă'' apărarea ucraineană în faţa atacurilor ruse, sublinia şeful statului ucrainean cu acel prilej. El dădea asigurări că acest echipament va fi utilizat doar în scop ''defensiv'' şi nu pentru a lovi teritoriul rus. De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin afirma la acea vreme că armata sa deţine ''antidotul'' pentru a contracara acest sistem avansat.
În 20 ianuarie, Olanda a anunţat că îi va furniza Ucrainei ''două lansatoare'' Patriot şi rachetele interceptoare aferente, în cadrul unei ''livrări comune'' cu SUA şi Germania. Berlinul se angajase în 5 ianuarie să livreze unul din aceste sisteme. Tot miercuri, armata ucraineană a mai anunţat că a desfăşurat tancuri uşoare de luptă franceze AMX-10, utilizate în special pentru ''misiuni de recunoaştere'', fără a preciza numărul lor. SUA se află în fruntea unei campanii internaţionale de ajutor pentru Ucraina, după ce a format rapid o coaliţie de zeci de ţări pentru a sprijini Kievul după declanşarea invaziei ruse în februarie 2022.
Bombardamente și la Volciansk
ACTUALIZARE 13:07 Orașul Volciansk din nord-estul Ucrainei, în regiunea Harkov, a fost bombardat de forțele ruse, scrie Nexta.
Ministrul britanic al apărării, acuzat că a ascuns un „act de război” al Rusiei
ACTUALIZARE 12:31 Deputatul conservator Tobias Ellwood l-a acuzat pe secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, că a ascuns un potențial „act de război” al Rusiei, în timpul unei dezbateri din Camera Comunelor.
Președintele comisiei de apărare a pus sub semnul întrebării informarea dată de Wallace Parlamentului cu privire la incidentul periculos, care a avut loc în septembrie 2022 și în care a fost implicată o aeronavă RAF, și care a fost dezvăluit săptămâna trecută în documente secrete scurse de la Pentagon.
Atac rusesc cu drone în regiunea Odesa
Drone lansate de forţele ruse au lovit regiunea Odesei (sudul Ucrainei) în noaptea de marţi spre miercuri, provocând un incendiu la o facilitate de infrastructură, a declarat în cursul dimineţii şeful comandamentului militar al regiunii Odesa, Iuri Kruk, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Autorităţile militare locale au precizat - potrivit AFP - că forţele ruse au utilizat în acest nou atac drone de tip Shahed-136/131, fără să facă victime umane.
„Datorită muncii reuşite a forţelor noastre de apărare, majoritatea dronelor inamice au fost distruse, dar, din păcate, o clădire publică a fost lovită”, a indicat miercuri administraţia militară a districtului Odesa într-un comunicat, precizând că nu au fost raportate victime pentru moment.
Serviciile de urgenţă ale statului au fost mobilizate pentru stingerea incendiilor şi limitarea pagubelor, potrivit sursei citate.
„Zece din 12 drone kamikaze Shahed-136/13 au fost distruse de către soldaţii brigăzii de rachete antiaeriene din Odesa”, a detaliat comandantul forţelor aeriene ale armatei ucrainene, Mikola Oleşciuk.
Dronele Shahed-136 sunt fabricate în Iran şi pot transporta o încărcătură explozivă de 35 până la 50 de kilograme. Ele sunt utilizate cu regularitate de către forţele ruse împotriva Ucrainei.
În cursul nopţii trecute, postul de televiziune local Suspilne a comunicat că mai multe explozii s-au auzit la Odesa, în timp ce administraţia militară regională a îndemnat locuitorii să nu filmeze şi nici să nu posteze nimic pe internet legat de atacul în curs de desfăşurare.
Odesa era o destinaţie de vacanţă privilegiată pentru mulţi ucraineni şi ruşi înainte de declanşarea invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie 2022.
De la începutul conflictului, Odesa a fost bombardată de nenumărate ori de către forţele ruse.
În ianuarie, UNESCO a înscris centrul istoric al Odesei pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol.
După cum a relatat agenţia de presă Unian, preşedinţia de la Kiev a transmis marţi seara că apărarea antiaeriană ucraineană a doborât cinci drone kamikaze deasupra regiunii Zaporojie (sud).
Ulterior, unitatea antiaeriană a grupului de armată „Est” („Vostok”) al forţelor de apărare ucrainene a indicat că, în total, şapte drone au fost interceptate şi doborâte marţi seara deasupra regiunilor Zaporojie şi Dnepropetrovsk - şase Shahed-136/131 şi un Orlan-10 OTR, conform Unian.
„În ultimele 24 de ore, inamicul a lansat patru rachete şi a efectuat 60 de lovituri aeriene” făcând în special răniţi în rândul populaţiei civile, a indicat armata ucraineană, citată de AFP.
Întîlnire Pușilin - Lukașenko
Şeful instalat de Rusia în Doneţk, regiune ucraineană controlată parţial de Moscova și anexată ilegal în urma unui așa-zis referendum, s-a întâlnit cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, marţi, la Minsk, declarând că s-a discutat despre modalităţi de stimulare a comerţului, informează miercuri Reuters, preluată de Agerpres.
Vizita lui Denis Puşilin a determinat Ucraina să protesteze în legătură cu ceea ce a numit un „act vădit neprietenos” al Belarusului, un aliat apropiat al Rusiei, care a permis forţelor Moscovei să-i folosească teritoriul ca rampă de lansare pentru invazia din februarie 2022.
Puşilin, într-o postare pe Telegram, a spus că este interesat de echipamente pentru minerit, tractoare şi autobuze, precum şi de materiale de construcţii şi mobilier.
În schimb, regiunea sa este gata să exporte cereale în Belarus, pe lângă transporturile curente de seminţe de floarea soarelui.
Într-un comunicat, Ministerul de Externe ucrainean a făcut apel la Minsk să nu mai facă „paşi distructivi” şi a declarat că îşi recheamă ambasadorul din Belarus pentru consultări.
ONU protestează că SUA l-a spionat pe Guterres
Organizaţia Naţiunilor Unite a exprimat oficial „îngrijorarea” sa Statelor Unite după informaţii apărute în presă despre „supravegherea” comunicaţiilor secretarului său general Antonio Guterres, a afirmat marţi purtătorul său de cuvânt, deplângând „acţiunile în contradicţie cu obligaţiile” americane, relatează AFP.
Potrivit jurnalului Washington Post, citând documente confidenţiale ale Pentagonului, Statele Unite au ascultat conversaţiile lui Antonio Guterres cu alţi responsabili ai ONU, în special legate de Ucraina.
Editor : B.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
