NYT: La șapte minute de rachetele lui Putin. Soldații americani care se antrenează în România transmit un avertisment puternic Moscovei

Trupele americane își intensifică exercițiile militare în zona de coastă a României, unele dintre ele antrenându-se împreună cu soldații români. Amplasarea Diviziei 101 Aeropurtate a armatei SUA pe teritoriul României este percepută ca un exemplu de descurajare îndreptată împotriva Rusiei într-o perioadă în care americanii nu mai sunt la fel de dornici să se implice direct în conflictele din țările străine, relatează The New York Times.

Soldații americani, care aparțin Diviziei 101 Aeropurtate, se antrenează, mănâncă și dorm la 30 de km de Constanța, în baza militară Mihail Kogălniceanu, la doar șapte minute distanță de rachetele rusești defășurate în Crimeea.

Divizia 101 Aeropurtată, cunoscută și sub numele de „Screaming Eagles” („Vulturii care țipă”), unitate de elită a armatei SUA, este una dintre cele mai utilizate și cunoscute dintre diviziile de infanterie ușoară ale americanilor, care acționează în mai multe zone ale lumii, începând din Al Doilea Război Mondial și pâna în prezent, de exemplu în conflictul din Afganistan, unde SUA s-a implicat direct.

Acestei divizii americane i s-a ordonat sa aducă în România 4.000 de soldați și comandanți la doar câteva saptămâni după invazia Rusiei în Ucraina. Înainte de acest moment, baza militară servea drept avanpost de antrenament al trupelor NATO, având câteva sute de soldați americani, aceștia folosind-o mai degrabă ca pe un punct de oprire pentru soldații care plecau spre sau veneau din Afganistan.

La nord de baza Kogălniceanu, foarte aproape de granița cu Ucraina, se desfașoară acum exerciții militare comune între trupele americane si cele române, acestea având loc la o aruncătură de băț de Marea Neagră, devenită zonă principală de interes după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut.

În timpul exercițiilor militare, soldații americani, cot la cot cu cei români, trag focuri de armă, lansează atacuri aeriene din elicopter sau sapă tranșee similare cu cele din regiunea Herson, de unde trupele rusești s-au retras în noiembrie.

SUA își schimbă abordarea strategică militară

Acum, SUA are în plan schimbarea strategiei în ceea ce privește modul în care armata americană acționează în regiuni aflate în plin conflict armat. Mutarea americanilor este considerată de o importanță majoră întrucât Divizia 101 reapare în Europa pentru prima dată după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, iar prezența acesteia în România o face să fie cea mai apropiată unitate armată a SUA de războiul din Ucraina.

Dislocarea Diviziei 101 are oficial doar rolul de a descuraja Rusiei, în contextul războiului purtat de Putin în Ucraina, și nu de a o amenința sau de a provoca și mai multe conflicte.

Mesajul pe care guvernul american vrea să îl transmită, și anume că dorește schimbarea strategiei prin care abordează conflictele, este destinat în special publicului american.

„Este un conflict regional, dar are implicații globale”, a declarat șeful statului major american, generalul James C. McConville, în cadrul unui interviu acordat în decembrie chiar la baza militară Mihail Kogălniceanu.

Desfășurarea trupelor americane în România reprezintă în tot acest context un semnal de alarmă pentru Moscova, și face parte din abordarea președintelui Biden „de a apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO”, fără a-l provoca însă pe Putin să escaladeze conflictul.

În același timp, exercițiile militare comune din România sunt menite să arate că aliații din sud-estul Europei sunt uniți și pregatiți să apere flacul estic al NATO, în caz de nevoie.

Reacții ale unor oficiali americani mai vocali în SUA

În SUA, la nivelul celor mai importante decizii, în Congres, există îngrijorări cu privire la cererea constantă a Ucrainei pentru sprijin și armament. Unul dintre politicienii republicani din Camera Reprezentanților a sugerat în luna octombrie că partidul din care face parte ar putea să nu mai fie de acord ca SUA să îi ofere Ucrainei tot ceea ce îi cere.

Pe de altă parte, cei care sprijină o prezență puternică a SUA în Europa de Est susțin faptul că SUA nu a făcut suficient de mult pentru a descuraja Moscova înainte de invazia din februarie. Democratul Seth Moulton de Massachusetts a declarat că războiul din Ucraina ar trebui să devină „o lecție” pentru alte potențiale conflicte latente, precum cazul Chinei care pretinde că Taiwanul ar trebui sa îi revină.

Strategii militari spun că Divizia 101 Aeropurtată a folosit ieșirea la Marea Neagră și pentru antrenament de apărare de coastă – foarte util în scenariul pesimist în care China ar invada Taiwanul, devenind și mai agresivă decât în prezent.

Ce este atât de „special” la Divizia 101 Aeropurtată, prezentă la baza Mihail Kogălniceanu

Vorbind despre misiuni în care trupele americane antrenează soldați ucraineni în utilizarea unor sisteme complexe de armament, cum este HIMARS, comandantul Diviziei 101, generalul J.P. McGee, a explicat că, spre deosebire de alte misiuni, antrenamentele comune cu alți soldați est-europeni au o valoare aparte. „Avem oportunitatea de a ne antrena și de a activa pe același teren pe care s-ar putea să fim nevoiți să ne aparăm”. McGee a adăugat că în viitor va fi de neimaginat ca americanii să lupte fără aliați NATO.

În plus față de trupele din România, generalul McGee a trimis efective mai mici pentru antrenamente cu alți aliați NATO în Bulgaria, Germania, Ungaria si Slovacia.

Deși cea mai apropiată de zona de război din Ucraina, divizia nu este nici pe departe cea mai mare. Aproximativ 12.000 de trupe atașate Diviziei 1 Infanterie a armatei SUA au fost trimise în Polonia și Țările Baltice, după declanșarea invaziei lui Putin.

Generalul McConville, cel care coordonează Divizia 101, spune că nu știe ce va face administrația Biden cu baza militară din România, dar declară că trupele amplasate aici chiar au contat în ecuația actuală complicată, acesta fiind de părere că SUA va continua să furnizeze toate capacitațile militare necesare și de acum înainte.

Sistemul HIMARS și românii

Ca parte a exercițiilor militare cu soldații americani si britanici, trupele române au testat în ultimele luni sistemul de lansare a rachetelor HIMARS, folosind ținte simulate din Marea Neagră. Este vorba de același sistem cu care Ucraina a reușit să respingă atacurile Rusiei și elibereze o mare parte din teritoriile ocupate.

Deși România a cumpărat trei astfel de sisteme cu câtiva ani în urma, oficiali ai statului declară că ele se află încă în procesul de livrare. Locotenentul general, Iulian Berdila, şef al Statului Major al Forţelor Terestre, care a salutat venirea trupelor americane, a ținut totuși să menționeze că oficiali din regiune au avertizat Vestul despre eforturile „toxice” repetate ale Rusiei de a avansa în zona Mării Negre după anexarea ilegală a Crimeei în 2014.

„Noi am fost foarte atenți la ce face Rusia și care sunt consecințele”, a completat generalul Berdila. Referitor la cooperarea cu trupele SUA, Berdila a explicat că, românii împreună cu americanii au analizat toate scenariile posibile care ar putea prinde contur în timpul războiului Rusiei pe teritoriul ucrainean și că cele două părți își sincronizează planurile în acest moment.

„Descurajarea Rusiei și apărarea comună” sunt posibile în viziunea generalului român, care afirmă că numărul și nivelul superior de comandă al forțelor armate americane operaționale în România sunt suficiente, mai scrie New York Times.

Ce spun analiștii de razboi americani

Becca Wasser, analist de război de la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană, un institut de cercetare din Washington, explică faptul că prezența unui comandant de divizie din armata SUA și a personalului militar de la baza Kogălniceanu are o însemnătate deosebită, care nu este doar un fapt simbolic ci și unul practic. Existența diviziei atât de aproape de granița cu Ucraina poate permite luarea unor decizii rapide referitoare la mutarea de trupe și armament în cazul în care Rusia va împinge războiul pe teritoriul NATO.

Conform analistei Becca Wasser, asistăm la o schimbare în modul în care SUA se raportează și se poziționează la conflicte regionale mari, precum cel din Ucraina sau cele din Irak și Afganistan. Nu va fi neapărat vorba despre o desfășurare de trupe pentru a stârni un conflict, ci mai degrabă cu scop de descurajare, potrivit lui Wasser.

Pentru comandantul sergent maior Vitalia Sanders, care conduce un batalion la baza Kogălniceanu, misiunea nu este doar una profesională ci și personală. Ea s-a născut in Vestul Ucrainei, într-un oraș din afara Uzhhorod și s-a mutat in statul american Indiana pentru a locui cu bunica ei acolo.

Sanders nu a mai vizitat țara sa natală din 2005 deși fratele ei a rămas încă în Ucraina. De când Rusia a început să bombardeze și să distrugă rețelele de energie electrică ucrainene, sergentul V. Sanders povestește că nu a mai putut lua legătura cu fratele ei prin Whatsapp sau Facebook.

Sanders se află în armata SUA de 21 de ani și a luptat în Afganistan și Kuwait, dar spune că nu a uitat niciodată amenințarea pe care o reprezenta Rusia pentru Ucraina. „Doar faptul că sunt aici, atât de aproape de casă, mă motivează să lupt”, subliniază Sanders, care speră ca energia ei să ajungă la toți soldații ca să îi facă conștienți cât de importantă este acestă luptă pentru toată lumea.

Editor: Ana-Maria Moldoveanu