Live Text Șeful mercenarilor Wagner spune că ucrainenii au adus „zeci de mii de soldaţi” în Bahmut și „opun o rezistenţă înverşunată”
Districtul Nikopol a fost atacat de opt ori în cursul nopții de marţi spre miercuri, patru comunități fiind luate la țintă de ruși cu artilerie grea, potrivit șefului consiliului regional Dnipropetrovsk, care a spus că nu există victime. În regiunea Mikolaev, alarmele antiaeriene au răsunat de dimineață devreme. Președintele Volodimir Zelenski a spus marți seară că luptele de lângă mult contestatul Bahmut se intensifică. Miercuri, armata rusă a anunțat că a respins un atac „masiv” cu drone în Crimeea.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Secretarul american al Justiţiei: Prigojin, șeful grupului Wagner, este un „criminal de război”
ACTUALIZARE 23:25 Secretarul american al Justiţiei, Merrick Garland, a declarat miercuri că şeful unităţii paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, este „un criminal de război”, relatează AFP, citată de Agerpres. „Cred că avem mai mult decât elementele necesare pentru a-mi justifica opinia”, a declarat Merrick Garland în cadrul unei audieri în Senat.
Grupul Wagner „este responsabil pentru atacurile asupra ucrainenilor în Donbas, în special folosind prizonieri din tabere ruse drept carne de tun”, a declarat el. „Ceea ce fac ei este de neimaginat şi trebuie să facem tot posibilul să-i împiedicăm”, a spus responsabilul SUA, promiţând că va ajuta justiţia ucraineană să ancheteze aceste crime.
Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a anunţat recent deschiderea unei anchete pentru „crime de război” împotriva lui Evgheni Prigojin. El a declarat miercuri că armata ucraineană opune o rezistenţă înverşunată încercărilor trupelor ruse de a cuceri oraşul Bahmut şi aduce întăriri masive în această bătălie sângeroasă, notează Reuters.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Unitatea lui Prigojin este vârful de lance în asaltul asupra Bahmutului, a cărui cucerire ar fi pentru trupele ruse un pas către ofensiva spre oraşe mai mari din estul Ucrainei, precum Kramatorsk şi Sloviansk.
Grupul Wagner a fost desemnat de Statele Unite drept organizaţie criminală internaţională transnaţională, la fel ca mafiile italiană sau japoneză, iar membri ai Congresului american fac presiuni pentru ca de acum înainte să fie calificat drept „grup terorist”.
Xi Jinping și Aleksandr Lukaşenko cer pace „cât mai curând posibil„ în Ucraina
ACTUALIZARE 20:15 Preşedintele Chinei Xi Jinping şi omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko au cerut în cadrul convorbirilor purtate, miercuri, la Beijing, un acord de pace pentru Ucraina „cât mai curând posibil”, a informat agenţia de presă a statului belarus, Belta, relatează Reuters.
Summitul a reunit doi dintre liderii străini pe care se bazează cel mai mult preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce armata sa luptă pentru a-şi atinge obiectivele invaziei declanşate în urmă cu un an în Ucraina, scrie Agerpres.
Potrivit Belta, cei doi lideri au adoptat o declaraţie comună în care şi-au exprimat „îngrijorarea profundă cu privire la evoluţia conflictului armat în regiunea europeană şi interesul extrem pentru instaurarea păcii în Ucraina cât mai curând posibil”. „Belarus şi China sunt interesate să evite o escaladare a crizei şi gata să depună eforturi pentru restabilirea ordinii şi păcii regionale”, a adăugat sursa citată.
Beijingul a devenit din ce în ce mai vocal în apelul la pace în timp ce conflictul din Ucraina se prelungeşte şi a negat că ar furniza arme către Moscova după ce oficiali americani au indicat faptul că China ar avea în vedere acest lucru.
Vineri, la exact un an de la declanşarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, Beijingul a publicat un document cu 12 puncte în care îndeamnă Moscova şi Kievul să se aşeze la masa tratativelor. Dar deşi China încearcă să se impună ca mediator al conflictului, poziţia sa de aliat al Rusiei o descalifică în ochii occidentalilor, care susţin Ucraina.
La rândul său, Belarus, vecin cu Ucraina, este un element important în acest conflict: nu a trimis militari să lupte direct alături de armata rusă, dar a permis trupelor ruseşti să folosească teritoriul belarus pentru invadarea Ucrainei, aminteşte AFP.
Kievul nu exclude posibilitatea unor provocări la frontiera cu Republica Moldova
ACTUALIZARE 21:05 Armata ucraineană nu exclude eventuale provocări la graniţa cu Republica Moldova, deși în acest moment nu există nicio ameninţare vizibilă în acest sector, forţele ruse din Transnistria ocupată temporar de ruşi nefiind suficiente pentru a deschide un al doilea front, transmite Interfax-Ukraina, citată de Agerpres.
O declaraţie în acest sens a fost făcută miercuri de purtătoarea de cuvânt a Comandamentului operativ Sud al forţelor de apărare ucrainene, Natalia Gumeniuk. „Totul este calm la frontiera cu Republica Moldova şi sub controlul forţelor de apărare (ucrainene). Graniţa este apărată de Serviciul pentru frontiera de stat”, a afirmat Gumeniuk, indicând că forţele ucrainene din zonă sunt pregătite pentru o reacţie adecvată în cazul unor ameninţări posibile în acest sector.
„Pe moment, aceste ameninţări nu sunt critice”, a spus ea, menţionând că atunci când vorbeşte de ameninţări se referă la o posibilă activitate a unor grupuri de sabotaj şi de recunoaştere sau la tipuri de provocări precum bombardarea frontierei de stat.
Provocările nu sunt excluse, dar Ucraina urmăreşte îndeaproape situaţia, a afirmat responsabila ucraineană. „În momentul de faţă, nu observăm activitate de cealaltă parte a graniţei. Trupele concentrate de ţara agresoare pe segmentul transnistrean nu reprezintă o forţă critică, capabilă să deschidă un al doilea front”, a ţinut să sublinieze ea, adăugând că, din punct de vedere geografic, forţele ruse din Transnistria nu pot primi sprijin în sectorul respectiv.
Citește continuarea AICI
Josep Borrell cere statelor UE să aloce „urgent” un miliard de euro pentru obuze destinate Ucrainei
ACTUALIZARE 21:00 Șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a cerut statelor UE să contribuie cu încă un miliard de euro la Facilitatea europeană pentru pace (FEP), un fond utilizat pentru achiziţia de arme destinate Ucrainei, această sumă urmând să fie alocată achiziţiei de obuze de calibrul 155 mm folosite de artileria ucraineană, relatează AFP, citată de Agerpres.
O asemenea finanţare ar permite livrarea rapidă către Ucraina a circa 250.000 de obuze de 155 mm, cumpărate la un preţ de 4.000 de euro bucata, conform indicaţiilor experţilor de la Bruxelles. Propunerea va fi discutată de miniştrii europeni ai apărării la reuniunea lor din 7 martie la Stockholm.
În timp ce Estonia a cerut alocarea a 4 miliarde de euro în FEP pentru achiziţia unui milion de obuze care să fie oferite Ucrainei, Borrell le-a cerut statelor UE să scoată muniţii din stocurile lor strategice pentru a le transfera Ucrainei şi a ajuta astfel această ţară în războiul cu Rusia, un conflict de înaltă intensitate caracterizat printr-un mare consum de muniţii.
„Este urgent. Trebuie să mobilizăm rapid mijloacele de care dispunem şi să acţionăm cu ce avem”, a insistat Borrell pe 21 februarie, la o conferinţă de presă comună cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Citește continuarea AICI
Rusia amenință că va reînnoi acordul privind exportul de cereale ucrainene doar dacă exporturile sale vor fi deblocate
ACTUALIZARE 19:15 Rusia susține că va fi de acord cu prelungirea acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră, care permite transportul în siguranţă al cerealelor din porturi ucrainene, doar dacă interesele propriilor săi producători agricoli vor fi luate în considerare.
Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, mediată anul trecut de ONU şi de Turcia, expiră pe 18 martie şi nu poate fi prelungită decât cu acordul tuturor părţilor. Rusia a semnalat deja că este nemulţumită de anumite aspecte ale înţelegerii, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Exporturile agricole ruseşti nu au fost vizate în mod explicit de sancţiuni occidentale, însă Moscova susține că restricţii la sistemele sale de plăţi, logistice şi de asigurări sunt o „barieră” pentru capacitatea de a-şi exporta cerealele şi îngrăşămintele agricole.
Citește continuarea AICI
Putin se pregătește pentru întâlnirea cu Xi și delegația chineză la Moscova
ACTUALIZARE 19:05 Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că se pregătește pentru o viitoare vizită a președintelui chinez Xi Jinping la Moscova, potrivit Kremlinului, relatează CNN.
Putin a spus că intenționează să se întâlnească cu omologul său și cu delegația chineză pentru linia de metrou, Big Circle Line, inaugurată miercuri la Moscova, în timpul vizitei lor în capitala Rusiei. O divizie rusă a unei întreprinderi de construcții chineze, China Railway Construction Corporation Limited (CRCC), a fost implicată în construirea unei secțiuni a liniei de metrou, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
„Plănuiesc să mă întâlnesc cu președintele Chinei și, dacă agenda ne permite, vom fi bucuroși să o arătăm(linia de metrou) oaspeților noștri. Cel puțin, cred că membrii delegației ar trebui să o poată vedea", a spus Putin în timpul conferinței Ceremonia de deschidere pentru Big Circle Line.
Germania crește producția de muniție pentru a sprijini Ucraina
ACTUALIZARE 19:00 Germania va intensifica producția de muniție și se va asigura că are suficiente piese de schimb și capacitate de reparații în industria sa de apărare pentru a sprijini mai bine Ucraina, a declarat miercuri cancelarul Olaf Scholz, după o întâlnire cu prim-ministrul leton, Krisjanis Karins, relatează The Guardian.
„Anul în care am oferit sprijin Ucrainei ne-a arătat cum să ne asigurăm că dispunem de o aprovizionare suficientă, cu piese de schimb, și că am creat capacități de reparații pentru armele folosite în război, în locații din afara Ucraina. Ne vom asigura că producția de muniție este avansată, atât pentru armele cu care ne aprovizionăm, cât și pentru cele care provin din stocuri clasice care sunt disponibile în Europa de Est”, a spus Scholz.
Liderul german a promis vineri că va sprijini Ucraina „atât de puternic și cât de mult este necesar”, precizând că ajutorul german acordat Ucrainei, pentru sprijin financiar și umanitar, precum și pentru arme, a însumat până acum peste 14 miliarde de euro.
Rusia nu va reveni la tratatul New START, dacă SUA nu-și schimbă poziția față de Ucraina
ACTUALIZARE 17:30 Ministrul rus adjunct de externe Serghei Riabkov a declarat miercuri că Moscova nu îşi va reexamina suspendarea participării sale la tratatul New START cu privire la dezarmarea nucleară încheiat cu SUA până când Statele Unite nu îşi vor schimba politica faţă de Ucraina, citat de Interfax, potrivit Reuters.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Moscova îşi suspendă participarea la acest acord, acuzând SUA că încearcă să provoace Rusiei o „înfrângere strategică” în Ucraina. Putin a promulgat marţi legea care suspendă participarea Moscovei la acest tratat.
Agenţia de presă Interfax îl citează pe Riabkov: „Până când SUA nu îşi vor schimba comportamentul, până când nu vom vedea semne de bun simţ în privinţa a ceea ce fac în legătură cu Ucraina...nu vedem nicio şansă ca decizia de suspendare a New START să fie revizuită sau reexaminată”, scrie Agerpres.
Tratatul a fost semnat în 2010 de către preşedinţii SUA şi Rusiei de la acea vreme, Barack Obama, respectiv Dmitri Medvedev, pentru a limita numărul de focoase nucleare strategice pe care fiecare parte le poate desfăşura. Pactul a fost susţinut de un sistem de inspecţii reciproce şi de schimburi de date.
Tratatul, ultimul dintr-o serie ce datează de peste jumătate de secol între Washington şi Moscova şi care a pus capăt Războiului rece, urmează să expire în 2026. Analiştii militari estimează că anularea sau neprelungirea acestuia ar creşte riscul nuclear într-un moment de confruntare accentuată din cauza conflictului din Ucraina.
Riabkov a declarat că cele două ţări continuă să discute despre problemele legate de acest tratat prin intermediul unor „canale închise”, conform Interfax. Rusia este dispusă să comunice şi să facă schimb de informaţii cu Washingtonul cu privire la New START, în funcţie de necesităţi, dar nu vede nicio cerinţă pentru un dialog regulat în acest moment, a mai spus viceministrul rus de externe.
Putin interzice folosirea cuvintelor străine în instituțiile de stat din Rusia
ACTUALIZARE 16:00 Președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care le interzice oficialilor guvernamentali să folosească cuvinte străine în documente oficiale și corespondență, dar și în vocabularul uzual, în timp ce se află la serviciu, scrie The Moscow Times.
„Când se folosește limba rusă ca limbă de stat a Federației Ruse, nu este permisă folosirea cuvintelor și expresiilor care nu corespund normelor limbii ruse literare moderne”, stipulează legea promulgată marți.
Prigojin: Armata ucraineană aduce întăriri la Bahmut și rezistă înverșunat asaltului rusesc
ACTUALIZARE 15.05 Armata ucraineană opune o rezistenţă înverşunată încercărilor trupelor ruse de a cuceri oraşul Bahmut şi aduce întăriri masive în această bătălie sângeroasă, a declarat miercuri şeful unităţii paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, potrivit Reuters.
Unitatea lui Prigojin este vârful de lance în asaltul asupra Bahmutului, a cărui cucerire ar fi pentru trupele ruse un pas către ofensiva spre oraşe mai mari din estul Ucrainei, precum Kramatorsk şi Sloviansk, notează Agerpres.
„Armata ucraineană aruncă rezerve suplimentare în luptă la Artiomovsk (numele rusesc al oraşului Bahmut n.red) şi încearcă să păstreze controlul oraşului cu toată forţa. Zeci de mii de soldaţi ucraineni opun o rezistenţă înverşunată. Una dintre cele mai sângeroase bătălii este tot mai intensă pe zi ce trece”, a rezumat Prigojin într-un mesaj audio.
Comandanţii ucraineni au avertizat şi ei în ultimele zile că situaţia trupelor lor la Bahmut devine tot mai dificilă pe măsură ce trupele ruse avansează în încercuirea oraşului. Câteva mii de civili mai sunt în prezent în acest oraş deveni ruine şi care înaintea războiului avea circa 70.000 de locuitori.
Armata rusă susţine că a respins un atac „masiv” cu drone în Crimeea
ACTUALIZARE 14.00 Armata rusă a anunţat miercuri că a doborât zece drone ucrainene în timpul unei tentative de atac „masiv” împotriva instalaţiilor sale din peninsula ucraineană anexată Crimeea, a doua zi după o incursiune similară a mai multor aparate de zbor pe teritoriul rus.
„O tentativă de atac masiv cu drone a regimului de la Kiev asupra instalaţiilor din peninsula Crimeea a fost dejucată”, a precizat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că nu există victime.
Potrivit ministerului, şase drone de atac ucrainene au fost doborâte de apărarea antiaeriană rusă şi alte patru dezactivate de mijloace electronice.
Rusia a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014, dar aceasta nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională. Marţi, teritoriul rus a fost vizat de atacuri cu drone, fără a provoca pagube. În premieră, una dintre aceste drone s-a prăbuşit în regiunea capitalei Moscova. Alte trei drone au fost doborâte în noaptea de luni spre marţi în alte regiuni.
Televiziune ucraineană: Aproape 100 de bombardamente rusești în Ciuhuiiv (regiunea Harkov), regiunea și orașul Herson, regiunea Donețk; 8 morți, 13 răniți
ACTUALIZARE 11:37 Televiziunea ucraineană de stat Suspilne a transmis, pe Telegram, un rezumat al evenimentelor și atacurilor petrecute în timpul nopții:
„Trupele rusești au bombardat Ciuhuiiv în regiunea Harkov: un bloc de apartamente a fost avariat, două persoane au fost rănite. În ultima zi, trupele rusești au bombardat regiunea Herson de 86 de ori iar orașul Herson de nouă ori. Cinci persoane au murit, șapte au fost rănite. De asemenea, trei oameni au fost uciși iar patru au fost răniți în regiunea Donețk ca rezultat al bombardamentelor din ultima zi”, conform The Guardian.
Oleh Siniehubov, guvernator al regiunea Harkov, a confirmat pe Telegram că doi oameni au fost răniți în Ciuhuiiv:
„Potrivit informațiilor de la centrul regional de asistență medicală de urgență, un bărbat în vârstă de 52 de ani și un băiat de 13 ani au fost răniți drept rezultat al bombardamentelor de dimineață din Ciuhuiiv. Bărbatul a fost spitalizat cu răni de șrapnel. Băiatul are răni minore, a fost tratat la fața locului și nu a avut nevoie de spitalizare”.
Afirmațiile nu au putut fi verificate în mod independent.
Un mort și un rănit după explozia unor mine
Suspilne a relatat că doi oameni au declanșat dispozitive explozive rămase în urma ocupanților ruși în regiunea Herson. Televiziunea a transmis pe canalul său de Telegram pentru regiunea respectivă că „un locuitor din Blahodatne demonta un dispozitiv exploziv găsit acasă. Omul a murit în ambulanță”. În plus, televiziunea a relatat că un bărbat a fost spitalizat după ce tractorul lui a lovit o mină.
ONU laudă Republica Moldova pentru "solidaritatea exemplară" arătată refugiaților din Ucraina
ACTUALIZARE 10:53 Republica Moldova a fost "exemplară prin solidaritatea pe care a arătat-o" faţă de refugiaţii din Ucraina, a declarat reprezentanta Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi, Francesca Bonelli, într-un interviu pentru France Presse publicat miercuri.
Potrivit sursei citate, de la 24 februarie 2022, peste 750.000 de persoane au intrat în Republica Moldova, din care circa 100.000 de refugiaţi au ales să rămână.
"Asta înseamnă o povară asupra serviciilor sociale, asupra capacităţii ţării. Şi Moldova a fost exemplară prin solidaritatea pe care a arătat-o. Este un bun exemplu de integrare, de incluziune, de răspuns umanitar de asemenea", a afirmat Francesca Bonelli.
Rusia înăspreşte cenzura. Vor fi pedepsiţi şi cei care critică organizaţiile de mercenari precum grupul Wagner
ACTUALIZARE 10:27 Parlamentul rus a întărit şi mai mult legile cenzurii, miercuri, prevăzând până la 15 ani de închisoare pentru discreditarea forţelor armate şi a organizaţiilor militare voluntare precum Grupul Wagner, informează Agerpres.
Evgheni Prigojin, şeful Grupului Wagner, s-a plâns în ianuarie că există bloggeri şi canale de social media care "îi discreditează" pe luptătorii săi şi care nu pot fi pedepsiţi în baza legilor existente.
Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului, a declarat că "orice răspândire publică de ştiri în mod conştient false despre forţe" va putea fi pedepsită, în conformitate cu codul penal.
Nikopol a fost atacat de opt ori în cursul nopții (oficial ucrainean)
Rusia a lansat în cursul nopții atacuri cu artilerie grea asupra districtului Nikopol, luând la țintă sate, a declarat, pe Telegram, șeful consiliului regional Dnipropetrovsk, Mikola Lukașuk.
„Armata rusă a atacat districtul Nikopol de opt ori. Patru comunități au fost atacate de inamic cu artilerie grea: Nikopolska, Marganețka, Mirivska și Cervonogrigorivska. Din fericire, nu există victime”, a scris Lukașuk, conform The Guardian.
O conductă de gaze, rețeaua de electricitate și o „firmă de transport” au fost printre ținte.
Alarmele antiaeriene au răsunat în regiunea Mikolaev
O alarmă de raid aerian a sunat în regiunea Mikolaev în timpul dimineții, a spus, pe Telegram, guvernatorul regional, Vitali Kim.
Zelenski: Intensitatea luptelor este în creştere lângă Bahmut
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marţi seară, că „intensitatea luptelor este în creştere” în jurul oraşului Bahmut, în estul Ucrainei, pentru care forţele sale şi armata rusă se luptă de luni de zile, scrie AFP, citată de Agerpres.
„Cele mai mari dificultăţi, ca şi până acum, sunt la Bahmut (...) Rusia nu îşi numără deloc oamenii, trimiţându-i constant să atace poziţiile noastre. Intensitatea luptelor este în creştere”, a spus Zelenski în discursul său de seară.
În ciuda unei importanţe strategice contestate de experţi, Bahmut a devenit un simbol al luptei pentru controlul regiunii industriale Donbas. Zelenski, care a mers la faţa locului în decembrie, a jurat că va apăra acest oraş-fortăreaţă „cât mai mult posibil”, reaminteşte AFP.
Blinken avertizează Asia Centrală să nu ignore agresiunea rusă
Administrația Biden s-a angajat marți să sprijine independența celor cinci națiuni din Asia Centrală, într-un avertisment nu foarte subtil, potrivit AP, pentru fostele state sovietice că valoarea de partener a Rusiei a fost foarte mult compromisă de războiul purtat împotriva Ucrainei.
Aflat în Kazahstan pentru întâlniri cu diplomați din Asia Centrală, secretarul de stat american, Antony Blinken, a spus că nicio țară, în special cele care tradițional au fost pe orbita Moscovei, nu-și permite să ignore amenințările agresiunii ruse asupra nu doar a teritoriilor lor, dar și asupra ordinii internaționale bazate pe reguli și economiei globale. În toate discuțiile sale, Blinken a subliniat importanța respectului pentru „suveranitate, integritate teritorială și independență”.
Statele din Asia Centrală s-au limitat la o poziție de neutralitate în privința Ucrainei, fără să sprijine invazia rusă dar nici condamnările Occidentului privind războiul, potrivit The Guardian.
Blinken s-a aflat marți la o întâlnire în Astana cu miniștrii de externe din regiune, din așa-numitul grup C5+1, format din SUA, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.
Blinken și Lavrov vor participa miercuri la reuniunea G20 din India
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, urmează să participe miercuri în New Delhi alături de omologul său rus, Serghei Lavrov, la reuniunea G20, potrivit AFP, citată de The Guardian, în contextul tensiunilor cu China și a războiului din Ucraina, care vor umbri cel mai probabil încercările gazdei India să sudeze unitate printre cele mai mari economii din lume.
Însă o înâlnire a celor doi este puțin probabilă, ei neaflându-se în aceeași cameră de la summitul G20 din Bali, care a avut loc în luna iunie, când, potrivit oficialilor occidentali, ministrul rus a părăsit sala.
Ultima dată, aceștia s-au întâlnit în ianuarie 2022, cu câteva săptămâni înainte de începutul invaziei ruse în Ucraina. De atunci, cei doi oficiali au vorbit la telefon, însă despre alte probleme și nu despre război.
Lavrov a ajuns marți în India, stat care nu a condamnat războiul, și va folosi această ocazie pentru a ataca Vestul, potrivit ministerului rus de externe.
Țările occidentale vor „să se răzbune pentru inevitabila dispariție a pârghiilor de dominare din mâinile lor”, arată comunicatul în engleză al ministerului rus.
„Politica distructivă a SUA și a aliaților a adus deja lumea în pragul unui dezastru, a provocat o regresie a dezvoltării socio-economice și a agravat serios situația celor mai sărace țări”, a mai arătat sursa citată.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
