Schimbările climatice reprezintă o problemă urgentă și pentru NATO, care a început deja prima analiză pentru a evalua impactul asupra operaţiunilor şi securității. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a vorbit într-un interviu pentru Digi24 despre această evaluare făcută de Alianța Nord-Atlantică și despre riscurile depistate.
„Pentru că suntem o organizație care se ocupă de securitate și de apărare, suntem o organizație politico-militară, ne uităm și la implicațiile asupra securității internaționale ale schimbărilor climatice și nu avem cum să nu observăm că lupta pentru resurse de apă, mutațiile din agricultură, resurse de hrană, probleme legate de tensiunea pentru resurse în general, creează tensiune și de multe ori chiar conflicte”, spune Mircea Geoană.
„Ne uităm, de asemenea, nu doar în zona de sud, ci și în zona de nord, cum încălzirea climatică modifică dinamica în zona nordului, în zona arctică. Ne uităm, de exemplu, cum în Siberia există riscul ca permafrostul să fie scos din această perioadă lungă de îngheț și să producă riscuri de securitate și riscuri pandemice”, a menționat secretarul general adjunct al NATO.
„Ne uităm chiar și la militarii noștri în Irak sau în alte zone unde încălzirea globală produce efecte masive: una este să fii cu echipamentul pe tine la 30 de grade sau la 20 de grade, alta e să fii la 50 și ceva de grade!” - a arătat Mircea Geoană.
NATO, atentă la securitate energetică, aprovizionare, reziliență
„Deci, este un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice, aici, la NATO, și evident, ne propunem și vom fi și suntem principala organizație internațională care măsoară, evaluează și combate schimbările climatice din punct de vedere securitar. Salut faptul că țările aliate, aproape fără excepție, la Glasgow au demonstrat la nivel național, dar și ca țări care gândesc și au interese comune că înțeleg această responsabilitate imensă pe care o avem pentru protejarea planetei și a climatului”, a adăugat Geoană.
El a spus că în egală măsură NATO se uită din punct de vedere securitar și la securitatea energetică. „Este un subiect foarte important pe care NATO îl are în atenție de foarte multă vreme. Există un alt termen care este foarte important, cel legat de reziliență și pandemia a adus în atenție încă o dată cât de vulnerabile sunt lanțurile de aprovizionare - aprovizionarea cu energie, cu echipamente și produse medicale de primă necesitate. Noi ne uităm și la tema de securitate energetică, și la tema de reziliență cu foarte multă atenție: dacă este vorba de reziliență în domeniul comunicațiilor, dacă este vorba de reziliență în zona energetică, dacă este vorba de reziliență în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare”, a arătat secretarul general adjunct al NATO.
El a salutat faptul că România și-a anunțat intenția de a organiza la București un centru euroatlantic pentru reziliență. Împreună cu cel european pe zona de cyber - pentru că și acolo e o problemă de reziliență la atacuri cibernetice, care sunt atât de masive și atât de periculoase - a da un răspuns omogen din partea NATO, din partea UE, la nivel național, inclusiv în România, la aceste probleme este o chestiune obligatorie, spune Mircea Geoană. Oficialul NATO a subliniat că într-un moment de criză economică sau de altă natură este nevoie de a avea continuitatea serviciilor publice, de a putea să-ți revii după un șoc sau după cum spun aliații americani, Build Back Better (să reconstruiești mai bine - n.r.).
Mircea Geoană: „Avem instalații și baze militare la ocean, la mare”
Schimbările climatice produc efecte transversale masive și universale, spune Mircea Geoană. El a dat și câteva exemple - potențiale valuri de migrație, care, de altfel, se și întâmplă; competiție între națiuni și risc de conflict - „uitați-vă la discuția dintre țări de-a lungul Nilului cu privire la efectul pe care un baraj sau altul, făcut sau nefăcut, îl produce asupra accesului la apă; uitați-vă la chestiuni legate de modul în care riscul de încălzire globală poate să afecteze inclusiv instalații militare și baze militare - avem foarte multe baze militare, și-n NATO, și în afara NATO care sunt puse undeva la ocean, la mare, la un râu, într-un port, și gândiți-vă ce-ar înseamna câțiva metri în plus de nivel de apă asupra capacității de a-ți apăra țara și de a-ți proiecta puterea militară pe care o ai și de care, evenutal, ai avea nevoie”, a îndemnat Mircea Geoană.
El a spus că NATO lucrează și cu Uniunea Europeană în această direcție, pentru că și UE are un set de instrumente la dispoziție, complementare cu cele ale Alianței. „Chiar voi avea în zilele următoare o întâlnire cu colegi din Comisia Europeană în care vom analiza inclusiv chestiuni legate de foresight, de anticipare a unor evenimente care pot să survină. Aceste evenimente pot să survină și din transformările tehnologice pe care le vedem, dar și din schimbările climatice”, a punctat adjunctul secretarului general al NATO.