Chiar înainte ca Trump să fi câștigat Casa Albă, o bună parte din Europa de Est trăia deja în „Trumpland”, adică într-un loc unde afacerile și politica se îmbină, iar politica este mai mult despre cum să închei afaceri decât să construiești instituții. Ucraina, Moldova și Georgia sunt manipulate de oameni de afaceri miliardari care dețin frâiele puterii, se arată într-o analiză publicată de „Financial Times”. Din Moldova este dat ca exemplu Vlad Plahotniuc.
De când Donald Trump a câștigat alegerile, sunt o mulțime de temeri legate de ce ar putea însemna victoria miliardarului pentru Europa de Est, scrie Thomas de Waal. Viziunea unui om de afaceri miliardar care capturează puterea este familiară oamenilor din Ucraina, Moldova și Georgia. Fiecare dintre aceste state este condus, formal sau informal, de un oligarh bogat.
„Nașul” Visului georgian, partidul aflat la putere în Georgia, este fostul prim-ministru Bidzina Ivanișvili, cu o avere estimată la circa 5 miliarde de dolari, adică mai mult decât o treime din produsul intern brut al țării sale.
Cel mai bogat om din Moldova, Vladimir Plahotniuc, este de facto liderul ei, în timp ce președintele ucrainean Petro Poroșenlo este unul dintre cei mai bogați oameni din țara sa.
Ani de zile, mica Moldovă a fost prezentată drept „campioana reformelor” din estul Europei. Moldovenilor li s-au ridicat vizele pentru Europa și Chișinăul a semnat un Acord de asociere cu UE înaintea celorlalți vecini. Cu toate acestea, la 13 noiembrie moldovenii se pare că au respins Europa alegându-l președinte pe Igor Dodon, un socialist prorus. Chiar dacă președintele are puteri constituționale limitate, importanța funcției este la nivel simbolic, scrie Thomas de Waal.
Motivul pentru acest vot de protest este corupția sistemică pe care UE și SUA au eșuat în a o verifica și care a culminat cu dezvăluirea, în 2015, că un miliard de dolari, echivalentul unei șesimi din PIB-ul țării, a fost sifonat prin trei bănci, cu presupusa conivență a unor oficiali de rang înalt, arată analiza din Financial Times. Iurie Leancă, premierul moldovean de atunci, a spus că el era „doar un prim-ministru”. Asta pentru că adevărata putere în Moldova este deținută de Plahotniuc.
Și chiar dacă Moldova nu se reorientează geopolitic către Moscova, ea riscă o situație la fel de rea – să fie o zonă gri nereformată, la marginea Europei, avertizează analistul.
Ucraina, mai spune el, are de făcut față unei provocări similare, dar pe o scară și mai mare. Poroșenko a fost foarte reticent în a reforma orice instituție care l-ar putea amenința pe plan personal, iar sondajele de opinie arată că încrederea ucrainenilor în liderii lor a fost serios erodată din cauza corupției. Aceasta nu face decât să alimenteze criticile, ceea ce le-ar putea da avânt populiștilor sau partidelor proruse la următoarele alegeri.
Niciunul dintre aceste aspecte nu l-ar șoca pe Trump, căruia deja îi place să facă afaceri în partea aceasta de lume. O președinție Trump care ar pune pe primul loc încheierea unor înțelegeri cu politicieni-oligarhi în deterimentul luptei împotriva corupției, pe plan local și internațional, este o veste rea pentru popoarele est-europene care deja suferă de mult timp, dar și pentru întreaga Europă, își încheie Thomas de Waal analiza din Financial Times.