Ministrul de externe al R. Moldova: „Ascultați și uitați-vă la știri, dar verificați și faptele reale, statistici, geografia!”
Republica Moldova pare să fie mereu ţara nevoită să ia totul de la capăt. Luna trecută a fost îndepărtat din viaţa publică liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, cel acuzat că ţinea statul captiv, din umbră, prin reţele corupte care controlau tot. A fost o premieră şi faptul că Rusia, SUA şi Uniunea Europeană au fost simultan de acord cu această schimbare. Ce mai urmează să se întâmple la Chişinău? Acum, Republica Moldova are un guvern nou, format din politicieni care până de curând erau în opoziţie. Principala misiune pe care au anunţat-o este eliberarea instituţiilor statului de controlul politic. Aflăm care este planul de lucru de la noul ministru de externe de la Chişinău, Nicu Popescu, într-un interviu acordat emisiunii „Paşaport diplomatic” de la Digi24.
Aproape punct şi de la capăt. Cam aşa se poate descrie simplu noua situaţie politică din Republica Moldova. Ţara are acum un alt guvern, declarat proeuropean, care face echipă cu preşedintele ales, cunoscut ca prorus. Au fost zile tensionate la Chişinău, în urmă cu o lună, când Vlad Plahotniuc, oligarhul susţinut de Rusia, care controla de facto statul vecin, a pierdut puterea. S-a ieşit şi în stradă, pe de o parte era sprijinit vechiul lider, pe de cealaltă, noua conducere. Din fericire, nu s-a ajuns la violenţe, pentru că Rusia, SUA şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord legat de îndepărtarea lui Plahotniuc şi recunoaşterea politicienilor proeuropeni. Cum va funcţiona pe termen lung acest amestec de putere?
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Pentru ce aţi venit în România?
Nicu Popescu, ministru de externe al Republicii Moldova: România este unul dintre cei mai importanţi parteneri strategici ai Republicii Moldova. Republica Moldova are doar doi vecini, România şi Ucraina, cu România avem o istorie comună, o limbă comună şi avem foarte multe proiecte de viitor, comune, şi pe care vrem să le implementăm. Unul dintre scopurile vizitei mele este relansarea şi reenergizarea acestor proiecte de cooperare comună, al căror obiectiv este ancorarea Republicii Moldova în spaţiul european, economic, politic, de valori şi securitate.
Cum lucrează un guvern pro-vestic cu un președinte pro-rus
Cristina Cileacu: De curând, în Republica Moldova au fost din nou tensiuni politice şi s-a schimbat toată conducerea, de aceea acum este la putere guvernul din care faceţi parte, un guvern care este pro-vestic, să-l numim aşa, şi colaborează cu un preşedinte care este mai degrabă pro-rus. Cât de fructuoasă poate fi această colaborare, astfel încât să puteţi continua înspre traseul despre care povesteaţi, cel pro-european?
Nicu Popescu: La suprafaţă, societatea din Republica Moldova pare divizată în materie de politică externă. Într-adevăr, există o mare parte a concetăţenilor noştri care ar prefera o apropiere de Federaţia Rusă, o altă parte a concetăţenilor mei, care preferă şi-şi doresc integrare europeană, însă un lucru care-i uneşte pe toţi aceşti cetăţeni este dorinţa de a avea relaţii bune, stabile, în beneficiul Republicii Moldova, cu toţi partenerii noştri externi. Cu Rusia, cu Ucraina, cu Belarus, cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite şi evident, cu România. În acest sens, un lucru care uneşte această coaliţie şi această nouă guvernare, este această dorinţă, pe de o parte de a continua apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, pe de altă parte, de a normaliza relaţiile cu Federaţia Rusă, inclusiv pentru a debloca relaţia economică cu Federaţia Rusă, care timp de mai mulţi ani s-a aflat într-o situaţie mai dificilă.
Acum, indiferent de preferinţele unora sau altora partide politice de la Chişinău, Republica Moldova trăieşte într-un context economic, geografic şi politic foarte clar. Dacă ne uităm la statistica comercială a Republicii Moldova, statistica de comerţ extern, vom vedea că 68% din exporturile Republicii Moldova se îndreaptă spre Uniunea Europeană, iar România este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova. Or, cu o astfel de statistică, cu astfel de dependenţe comerciale, orice partid politic, orice guvern, orice jucător politic responsabil de la Chişinău nu poate să se dea în lături de la cooperarea cu Uniunea Europeană, de la mişcarea spre ancorarea mai fermă a Republicii Moldova în spaţiul european. Şi în acest sens, funcţia mea de ministru de externe nu este chiar atât de dificilă. Eu am sprijin politic de la toţi, de la o majoritate clară şi fermă din Parlamentul European, pentru a continua această ancorare a Republicii Moldova în spaţiul european. De ce? Pentru că asta este geografia, asta este istoria Republicii Moldova şi Republica Moldova nu poate exista decât ca parte integrantă a spaţiului european, politic şi economic.
Rolul României în schimbarea de la Chișinău
România şi-a asumat de mult rolul de ghid şi soră mai mare, care sprijină Republica Moldova pe drumul ei european. Dar când situaţia încordată de acolo era la apogeu, au fost multe voci care au subliniat că implicarea de la Bucureşti era redusă, spre inexistentă.
Cristina Cileacu: O să revenim puţin la spaţiul european despre care vorbeaţi, dar vreau să vă întreb altceva, tocmai pentru că am pomenit tulburările politice ce au avut loc recent în ţara dvs., care au dus la această schimbare de putere. S-a spus că România nu a fost prezentă şi că v-a sprijinit destul de puţin, nu vizibil cel puţin, nu din câte s-a văzut la suprafaţă în acele momente grele. Care este realitatea, dacă puteţi să ne daţi nişte lămuriri suplimentare pentru că au fost aceste discuţii.
Nicu Popescu: Republica Moldova într-adevăr a trecut prin câteva săptămâni fără precedent în istoria ei. Anterior, absolut toate guvernările din Republica Moldova s-au retras de la guvernare în momentul în care nu se mai bucurau de sprijinul unei majorităţi parlamentare. Acum câteva săptămâni, la Chişinău, este pentru prima dată în istoria ţării, când o guvernare care nu mai avea sprijinul unei majorităţi parlamentare a încercat să-şi perpetueze controlul pârghiilor de guvernare prin intermediul sistemului judecătoresc politizat. Este o situaţie fără precedent, însă am avut noroc să depăşim această situaţie, în primul şi-n primul rând din cauza faptului că noua guvernare are un mandat clar din partea unei majorităţi parlamentare şi din partea societăţii, dar şi datorită mai multor intervenţii diplomatice din partea partenerilor străini ai Republicii Moldova. Şi aici, toţi partenerii externi ai Republicii Moldova au intervenit cu acelaşi mesaj: fosta guvernare trebuie să se retragă, pentru că ei nu mai au o majoritate parlamentară.
Însă, în rândul acestor state care au sprijinit tranziţia de la Chişinău, tranziţia de putere, şi aici, după cum am spus, şi SUA, şi Uniunea Europeană, şi România, ca parte integrantă a UE, dar şi în plan bilateral, şi Ucraina, şi Rusia, toţi, au sprijinit tranziţia de putere. Însă, printre aceste state, România este primul stat care a apelat deschis la necesitatea unei tranziţii paşnice la Chişinău şi prin această luare de poziţie, de fapt a încurajat retragerea fostei guvernări de la guvernare şi această tranziţie, care până la urmă s-a dovedit a fi paşnică şi în acest sens, da, România a jucat un rol foarte important, crucial, pentru transferul de putere de la Chişinău, de la o forţă care nu se mai bucura de sprijin parlamentar, la o nouă coaliţie care se bucură de sprijinul unei majorităţi în Parlamentul Republicii Moldova.
Ce a obținut Rusia din negocierile cu vesticii?
Cum de Rusia, SUA şi Uniunea Europeană au fost de acord cu schimbarea politică din Republica Moldova? Sunt explicaţii oficiale, dar, de regulă când vorbim despre spaţiul estic, rareori avem toate detaliile. Întrebarea care rămâne este ce a obţinut Rusia în această negociere cu vesticii?
Cristina Cileacu: Aţi menţionat ceilalţi parteneri care v-au sprijinit în această direcţie şi desigur, pentru prima oară, toată lumea a rămas uimită să vadă că Rusia trece de partea SUA şi UE, în ceea ce priveşte această transformare a puterii din Republica Moldova. Dacă ştim foarte clar că SUA şi UE îşi doresc ca ţara dvs să meargă pe drumul democraţiei, ce va dori Rusia la schimb, pentru că ştim, în această zonă nimic nu este gratis.
Nicu Popescu: Eu ştiu ce-şi doreşte Republica Moldova. Şi rolul guvernării din R. Moldova este să calculeze, să anticipeze, să se poziţioneze în relaţiile cu toţi partenerii noştri externi, pentru a atinge obiectivele de politică externă şi internă a Republicii Moldova. Acum, interesul R. Moldova este să îşi continue drumul de integrare europeană, să implementeze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană şi aici există un angajament ferm din partea părţilor constituente ale coaliţiei de guvernare de la Chişinău că R. Moldova continuă să implementeze Acordul de asociere şi continuă să beneficieze de zona de liber-schimb cu UE, fără care economia R. Moldova nu poate exista. În acelaşi timp, în relaţiile cu Federaţia Rusă, dar şi cu Ucraina ne dorim o deblocare a relaţiilor politice, acces pe pieţele Federaţiei Ruse, pentru că este un lucru foarte important pentru concetăţenii noştri, în special pentru producătorii agricoli, pentru care posibilitatea de a exporta, nu doar spre UE, dar şi în Rusia, şi în Belarus, şi-n Ucraina, ţine de prosperitatea lor, de capacitatea noastră de a crea locuri de muncă, de a trage investiţii şi în sensul ăsta, orice normalizare a relaţiilor noastre externe consolidează acest edificiu numit Republica Moldova, consolidează sprijinul pentru alte proiecte politice de la Chişinău şi consolidează capacitatea R. Moldova de a se moderniza, de a lupta cu corupţia şi de a deveni un stat mai prosper şi prin urmare mai consolidat.
Situația legată de corupția din R. Moldova este catastrofală
Statul capturat este mai mult decât o figură de stil în cazul Republicii Moldova, unde corupţia se simte foarte bine şi înfloreşte. Din experienţa României, ştim deja cât de complicată este batălia cu acest balaur cu nenumărate capete. Dar, pentru un restart sănătos al ţării este necesară aplicarea reţetei „tăiat în carne vie”, dacă când vorbim despre îndepărtarea reţelelor care controlează instituţiile statului.
Cristina Cileacu: Aţi spus corupţie şi vreau să vă întreb dacă o dată cu înlăturarea lui Vlad Plahotniuc, cel care era acuzat că controlează totul şi ţine statul captiv, mă refer la R. Moldova, desigur, dar odată cu înlăturarea lui se rezolvă şi aceste probleme? În mod categoric el nu făcea aceste lucruri singur, deci ce va urma la nivel de R. Moldova din acest punct de vedere?
Nicu Popescu: Situaţia legată de corupţia din R. Moldova este una catastrofică. Anul trecut, R. Moldova s-a regăsit pe locul 117 la capitolul corupţie, conform Transparency International, indicele de percepţie a corupţiei. Deci la capitolul corupţie, R. Moldova face parte din lumea a treia. Este o mare ruşine pentru R. Moldova, este o mare ruşine pentru mine personal şi pentru toţi colegii mei de la guvernare. Din cauza acestei corupţii, R Moldova nu şi-a putut consolida statul, nu a putut să aibă o economie mai prosperă, nu a putut să atragă foarte mulţi investitori străini din UE, din România, pentru că această situaţie de corupţie blochează perspectivele R. Moldova. Acum, prioritatea unu a actualei coaliţii este să combată corupţia pentru a îmbunătăţi situaţia din ţară. Or, anume acest motiv explică această alianţă nu foarte naturală pe care o vedem la Chişinău şi prin urmare, prioritatea numărul unu acum este consolidarea instituţiilor din R. Moldova. Aţi văzut probabil, dar din cauza comportamentului sistemului judecătoresc de la Chişinău, în ultimul an UE a blocat finanţările pentru R. Moldova. SUA au îngheţat mai multe proiecte de finanţare. Acum, prin lupta cu corupţia vom încerca să consolidăm instituţiile statului, astfel încât ele să fie mai funcţionale în apropierea R. Moldova de nişte standarde de guvernare mai europene.
În ce măsură poate ajuta România
Dacă privim în urmă şi analizăm evoluţia politică şi economică a Republicii Moldova, putem spune că s-a mers cu un pas înainte şi doi înapoi. Cum se manifestă atunci, mai concret, sprijinul României, partenerul strategic al statului vecin?
Cristina Cileacu: În ce măsură vă poate ajuta România să faceţi lucrul acesta, pentru că săptămâna aceasta este una de vizite dinspre R. Moldova înspre România, dvs aţi venit pentru o întâlnire cu ministrul de externe şi nu numai, va fi şi premierul Maia Sandu, pentru o întâlnire cu preşedintele şi presupun, din nou, că nu numai. Deci în ce măsură România se poate implica în această luptă anticorupţie din R. Moldova?
Nicu Popescu: România este principalul nostru partener comercial, România este calea noastră de acces spre UE, evident, avem această comunitate istorică şi lingvistică de sute şi chiar mii de ani, însă următoarele obiective pe agenda noastră bilaterală dintre R. Moldova şi România sunt accelerarea acelor proiecte concrete de infrastructură, de modernizare a R. Moldova, care ne vor permite să ancorăm şi mai mult R. Moldova în spaţiul european.
Cristina Cileacu: Mă scuzaţi că vă întrerup, aţi spus infrastructură. Noi nu avem infrastructură în România, deci...
Gazoductul Ungheni - Chișinău, cel mai important proiect
Nicu Popescu: Deci, dacă este să revenim la proiecte foarte concrete, pentru R. Moldova şi pentru România, cel mai important proiect la etapa actuală este construcţia unui gazoduct, de la Ungheni la Chişinău, astfel încât R. Moldova să aibă alternative şi să-şi asigure o securitate energetică mai mare. Alte proiecte ţin de dezvoltarea drumurilor, dar şi o eventuală construcţie de mai multe poduri între R. Moldova şi România, astfel încât să putem facilita circulaţia bunurilor, a persoanelor, din România în Moldova şi viceversa. Există şi mai multe proiecte de asistenţă bilaterală din partea României către R. Moldova, şi în domeniul educaţiei, şi în domeniul culturii şi unul din scopurile aceste vizite este să ne aşezăm, să facem o trecere în revistă a acestor proiecte, să vedem care din ele se derulează cu mai puţine probleme, care din ele se derulează cu mai multe probleme şi cum deblocăm această cooperare...
Cristina Cileacu: Am înţeles. Şi în ceea ce priveşte corupţia? Avem vreun nume, din România, care vă poate ajuta?
Nicu Popescu: La Chişinău şi la Bucureşti se vehiculează anumite nume, inclusiv în parlamentul R. Moldova, însă nu este funcţia mea, de ministru de externe, să anticipez anumite evoluţii care nu ţin de mandatul meu în calitate de membru al cabinetului de miniştri. Deci, numirile în post, de la Chişinău, se fac de Parlamentul R. Moldova şi această discuţie are loc între parlamentari, între forţele politice, dar eu ca ministru nu mă aflu în situaţia de a numi sau concedia şefii altor agenţii de stat din R. Moldova.
Sferele de influenţă împart de mult timp lumea în zone care se dezvoltă sau nu, în funcţie de liderul informal al regiunii. Şi este dificil să înţelegi în profunzime o situaţie dintr-un colţ al planetei, dacă nu ai fost niciodată acolo, sau dacă asculţi doar o parte dintre vocile de acolo. Globalizarea însă pare să rezolve de la sine această situaţie, pentru că deschiderea economică atrage după sine şi schimbări care pot lua politica prin surprindere.
Sfatul unui diplomat: Ascultați și uitați-vă la știri, dar verificați faptele reale, geografia!
Cristina Cileacu: Aţi terminat Universitatea Central Europeană de la Budapesta, celebră pentru ideilei despre societatea deschisă. În secolul în care trăim astăzi, o lume atât de globalizată, mai putem vorbi despre sfere de influenţă, pentru că despre R. Moldova se spune că este încă în sfera de influenţă a Rusiei. Cât de adevărat mai este acest lucru, în acest secol?
Nicu Popescu: Pentru a înţelege realităţile în care se află o ţară sau o societate, ascultaţi şi uitaţi-vă la ştiri, urmăriţi declaraţiile politice, dar în acelaşi timp mai verificaţi şi faptele reale, statistici, geografie. Şi în acest sens voi reitera acest apel de a vă uita la statistica comerţului extern al R. Moldova. 68% din exporturi se îndreaptă spre UE, 8% din exporturi se îndreaptă spre Federaţia Rusă. De ce se întâmplă acest lucru? Din cauza geografiei R. Moldova. Un alt lucru pe care probabil nu îl realizează foarte mulţi oameni, este că distanţa geografică de la Chişinău la Moscova este egală cu distanţa geografică a Chişinăului de Veneţia. Or, aceste realităţi geografice determină în mare măsură inclusiv fluxurile comerciale, inclusiv preferinţele culturale şi în acest sens, eu sunt sigur că cetăţenii R. Moldova cu siguranţă se văd toţi ca parte a spaţiului european şi nu a altor spaţii sau construcţii geopolitice, care rămân mai mult sau mai puţin teoretice în condiţiile geografiei şi istoriei pe care le are R. Moldova.
Relația Chișinău-Moscova, un subiect bilateral
Cristina Cileacu: Să revenim puţin la relaţia cu Rusia, pentru că mi se pare normal, aşa cum spuneaţi, dată fiind geografia, care până la urmă este destin pentru o ţară, aşa cum spun diplomaţii, este important să aveţi relaţii bune şi cu estul lumii, nu doar cu vestul lumii, mai ales în cazul ţării dvs. În ce măsură - şi aici revin la România - poate România să contribuie la această reîncălzire a relaţiilor dintre R. Moldova şi Rusia, în condiţiile în care România are mai degrabă relaţii reci cu Rusia.
Nicu Popescu: Agenda noastră de cooperare cu România este axată predominant pe interacţiunea bilaterală între Chişinău şi Bucureşti, dar şi prin interacţiunea dintre Chişinău şi restul UE. În acest sens, cu siguranţă, cea mai mare parte a discuţiilor de politică externă dintre Chişinău și Bucureşti ţine mai degrabă de relaţiile R. Moldova cu restul spaţiului european, dar şi cu partenerii noştri din NATO.
Acum, ţinând cont de istoria atât a României, cât şi a R. Moldova şi realităţile din care facem parte, inclusiv lingvistice, realitatea este că relaţia bilaterală dintre Chişinău şi Moscova rămâne un subiect bilateral, un subiect complicat, un subiect cu mai multe oportunităţi de cooperare, cu mai multe probleme în această cooperare, dar un subiect care ţine până la urmă de bilaterala dintre Chişinău şi Moscova.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
