Alegeri în Moldova. Lupta împotriva corupţiei, un examen greu
La sfârșitul acestei săptămâni, Republica Moldova își va alege președintele. Prin semnalul pe care îl vor da duminica viitoare, moldovenii se vor exprima fie în favoarea unei re-apropieri de Rusia, fie vor demonstra că nu au renunțat la speranța unui viitor în Europa. Ultimii doi ani au însemnat pentru Republica Moldova o criză profundă, generată de anchete de corupție cu ramificații la nivel înalt. Politicieni de la care existau așteptări să ducă țara în Uniunea Europeană au fost acuzați că au girat pentru "Jaful secolului", dispariția unui miliard de dolari din băncile moldovenești, din dorința de a-și spori averile personale. Iar în acest context nu doar societatea civilă, dar și procurorii de la Chișinău și miniștrii recunosc faptul că instituțiile legii sunt depășite de amploarea fenomenului corupției.
Acum doi ani, din trei banci din Republica Moldova a dispărut un miliard de dolari. Nici până astăzi, instituțiile statului moldovenesc nu au reușit să repare imaginea de țară profund coruptă. Nici în ochii Europei, și cu atât mai puțin în fața cetățenilor care au încetat să mai aibă vreo așteptare. Aceasta în condițiile în care miliardul de dolari furat a fost transformat recent în datorie publică.
„Este o fraudă care o să intre în istoria mondială, cred. Pentru că a auzit de Moldova toată lumea.”
„Ne sufocă total parlamentarii noștri, ne iubesc foarte tare. Cineva fură şi altcineva plăteşte. Aşa-i la noi, cu părere de rău.”
O firmă independentă din Statele Unite, specializată în investigarea fraudelor financiar bancare, a fost angajată de Banca Națională a Moldovei pentru a da de urma miliardului.
Viorel Morari, procuror șef Consiliul Național Anticorupție: „De la 1 august 2016 a fost creată procuratura specializată, dar nu au fost detaşaţi ofiţeri de urmărire penală sau ofiţeri de investigaţii.”
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Consiliul Național Anticorupție de la Chișinău are 35 de procurori, deși legea prevede că ar trebui să funcționeze cu 50. Dar este greu de găsit magistrați și ofițeri cu un trecut impecabil în Republica Moldova. De curând, 15 judecători și trei executori judecătorești au fost arestați și acuzați că ar fi implicați în spălarea a peste 20 de miliarde de dolari, bani murdari proveniți din Rusia.
Vladimir Cebotari, ministrul Justiției: „Sunt 15 vizați doar într-un singur dosar dar, de fapt, la ziua de astăzi, sunt în instrumentare dosare penale în privința, practic, a 40 de judecători. Avem mai bine de 200 de polițiști în privința cărora sunt intentate sau se află și în fază mai avansată anumite dosare.”
Alexandru Solcan, analist politic: „Vedem dosare de răsunet. Şi eu cred că lucrurile nu se vor opri aici. Eu cred că şi miza alegerilor care vin este mare. Încrâncenarea este mare din cauza în care cineva vrea să folosească instituţia prezidenţială probabil pentru a acoperi nişte lucruri care se mai vor a fi acoperite.”
Roman Chirca, expert economic: „În urma guvernării de coaliție de care am avut parte după 2009, am avut situații când practic mai multe întreprinderi, bănci, instituții erau de fapt repartizate între membrii coaliției, care erau zone feudale de gestiune.”
Singura arestare la nivel înalt în "Furtul miliardului" este cea a fostului prim ministru Vlad Filat. Dosarul a pornit de la un autodenunț al primarului orașului Orhei, Ilan Shor, care a susținut că Vlad Filat i-ar fi cerut mită în valoare de 250 de milioane de dolari. Procesul lui Ilan Shor încă se judecă, acesta fiind în arest preventiv. Fostul premier a fost condamnat, în prima instanţă, la 9 ani de închisoare.
Igor Popa, avocat Vlad Filat: „Acest dosar care i-a fost fabricat lui Vlad Filat a avut o regie foarte bine pusă la punct și scopul final a fost ca dumnealui să fie exclus de pe arena politică.”
Viorel Morari, procuror șef Consiliul Național Anticorupție: „Oricare acțiune nu ar întreprinde procurorii poate fi privită atât pozitiv cât și negativ.”
Miliardul dispărut fără urmă înseamnă 15% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova. Pentru ca sistemul bancar să nu se prăbușească, Banca Națională a Moldovei a fost nevoită să recapitalizeze din rezervele proprii cele 3 bănci. Astfel, instituția care trebuie să asigure funcționarea sistemului este la rândul ei vulnerabilă.
Roman Chirca, expert economic: „Acum acești bani vor fi întorși Băncii Naționale din mijloace publice, din bugetul de stat.”
Viorel Gîrbu, expert economic: „Aceste 13 miliarde de lei erau suficiente să se repare toate grădinițe, școlile din Republica Moldova, ori acest lucru nu se va întâmpla.”
Cât de oarbă e justiţia din Republica Moldova rămâne de văzut. Furtul mileniului rămâne cel mai important dosar pentru procurori şi judecători, din ultimele două decenii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
