20 octombrie 2024 - data la care cetățenii Republicii Moldova sunt chemați să se pronunțe dacă vor ca viitorul țării lor să fie alături de democrațiile europene. Evenimentul, unul cu adevărat determinant în istoria zbuciumată a fostei Basarabii, este prezentat românilor de pe ambele maluri ale Prutului într-o campanie Digi 24, intitulată „Moldova, pe drumul european”.
Republica Moldova este în plin război informațional. Federația Rusă bombardează populația cu dezinformări. Presa locală are o misiune grea, pentru că o parte din populația de aici este încă tentată să creadă că înainte, cu rușii, era mai bine. Nevoia te învață și jurnaliștii moldoveni găsesc soluții ingenioase astfel încât informațiile documentate să ajungă la toți cetățenii republicii. Presiunea pro-rusă este constantă, dar presa liberă din Moldova își face treaba fără să facă rabat de la calitate, pentru ca drumul european al țării să fie clar și drept.
Federația Rusă și corupția sunt principalele amenințări pentru Republica Moldova. Principala metodă de atac folosită de ruși este dezinformarea, iar asta pune presa moldavă în prima linie de apărare. Dar cum protejezi adevărul când resursele sunt limitate? Jurnalismul de investigații din Moldova este extrem de ocupat, având în vedere cât de multe probleme pune corupția.
Ziarul de Gardă este cea mai citită gazetă din țară și are cel mai mare număr de abonați. Rețeta este simplă: onestitatea față de public.
”Oamenii sunt și sărăciți și nemulțumiți de problemele lor personale și atunci caută informație critică despre tot ce se întâmplă și despre cauza problemelor lor”
"Să faci mass-media independentă în Republica Moldova nu e simplu și trebuie să fii conștient că trebuie să treci peste niște bariere în fiecare zi. Una este problema finanțării. Tu trebuie să găsești undeva niște bani curați, pentru că oamenii, politicienii corupți, foștii oligarhi sunt dispuși și foarte interesați să finanțeze presa și să controleze mesajele, iar pe de altă parte, în acest haos informațional, tu, ca o instituție independentă de presă, trebuie să găsești o cale să îți faci vocea auzită, pentru că acum orice cetățean are un telefon mobil pe care îl deschide și are marea libertate de a consuma orice mesaje găsește el.
Dar oamenii sunt poate intoxicați mai mult ca niciodată cu dezinformare. Oamenii sunt și sărăciți și nemulțumiți de problemele lor personale și atunci caută să consume informație critică despre tot ce se întâmplă și despre cauza problemelor lor și ajung să consume informații false cu mesaje că puterea sau autoritățile sunt de vină pentru că e mai bine cu rușii", spune Alina Radu, redactor șef Ziarul de Gardă.
”Noi, ca reporteri, nu suntem bine bineveniți să facem materiale din Transnistria”
Limba română este, prin Constituție, limba oficială a țării. Dar în Republica Moldova trăiesc și minorități care au dreptul să își folosească propriul grai. De aceea auzi des rusa, mai ales în anumite zone.
”O parte dintre cetățenii să zicem din Găgăuzia sau din regiunea transnistreană, au acces la internet și citesc și pe pagini web. Dar am zis că atunci trebuie să ai și discernământ să înțelegi ce consumi tu pe pe internet, dar cu ziarul nu putem ajunge cu siguranță în regiunea transnistreană.
În regiunea transnistreană ajunge pe la Chișinău, ziarul de la Moscova, care se numește Komsomolskaya Pravda. Și asta ați spune, aduce întrebări dinspre independența acestui stat, de ce Moscova reușește prin Chișinău să transmită Tiraspolului ziare. Nu doar că sunt în limba rusă, dar sunt pline de propagandă și de falsuri și manipulări și sperietori. Orice încercare a noastră de a ajunge acolo cu Ziarul de Gardă nu s-a soldat cu niciun succes.
Mai mult decât atât, nici noi, ca reporteri, nu suntem bine bineveniți să facem materiale din Transnistria, din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, pentru că ni se cere o acreditare, iar această acreditare nu ți se dă. Cu atât mai mult avem și noi o dilemă ca jurnaliști: cum ceri o acreditare și un permis unei autorități nerecunoscute?
Deci e foarte dificil aici, astfel că singura șansă să oferim informații cetățenilor din această parte a Republicii Moldova e să facem materiale nu doar pe pagina web, dar să facem video în limba rusă, pe YouTube sau pe facebook, să oferim diverse platforme, ca fiecare cetățean, reieșind din preferințele lui sau din posibilitățile lui, să poată să ne găsească și să acceseze și să asculte și să vadă ce zicem și noi", mărturisește Alina Radu, redactor șef Ziarul de Gardă.
”Nu își doresc nimic mai mult de la viața lor decât să vadă o Românie prosperă și reunită în Uniunea Europeană”
Pe 20 octombrie cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la referendum,să voteze dacă viitorul lor este unul alături de Uniunea Europeană. Care va fi alegerea?
”Omul care înțelege ce se întâmplă în Uniunea Europeană, pur și simplu muncește ca să ajungă și speră ca să ajungă acolo. Pe când oamenii plătiți să critice Uniunea Europeană își fac munca cu mult... schelălăie cu multă gălăgie. Aș vrea ca toți oamenii din România să cunoască că aici sunt români care suferă de zeci de ani și care, mai ales avem vârstnici care au fost români și s-au pomenit sovietici peste noapte.
Și pot să vă dau un exemplu. Mama mea și ambii mei părinți, eu și copiii mei ne-am născut practic în aceeași localitate, în aceeași casă, dar în trei țări diferite. Mama mea s-a născut în România, româncă și părinții ei români, mama mea e Ioana Radu. Eu m-am născut în Uniunea Sovietică. Copiii mei s-au născut în Republica Moldova. Înseamnă oare asta că eu sunt om sovietic? Înseamnă oare asta că ei, copiii mei, sunt moldoveni?
Noi suntem români, pentru că tradiția, graiul, portul, cultura întregii acestei familii Radu și Popescu, a trecut de la ei la mine, de la mine la copiii mei. Și am vrea să știe toți că există niște oameni aici care iubesc România mai mult decât orice și nu își doresc nimic mai mult de la viața lor decât să vadă o Românie prosperă și spațiul unde stau ei, să fie prosper și să fie reunit în Uniunea Europeană”, conchide Alina Radu, redactor șef Ziarul de Gardă.
Republica Moldova, pe drumul european 
