Intensa mobilizare internaţională pentru apărarea drepturilor omului în Ucraina după invazia rusă trebuie extinsă şi la alte ţări unde aceste drepturi sunt încălcate, pledează organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch, care a dat joi publicităţii raportul său anual în domeniul respectiv, potrivit AFP.
În acest raport de 700 de pagini, o radiografie a încălcărilor drepturilor pe mapamond, HRW documentează abuzurile comise în 2022 în lume, de la China la Afganistan, trecând prin Iran, Etiopia şi, evident, Ucraina.
„În ceaţa războiului din Ucraina şi în bezna în care acest război a scufundat această ţară, o lumină a fost aprinsă: este răspunsul internaţional şi angajamentul faţă de justiţia internaţională”, afirmă Tirana Hassan, directoare-executivă interimară a organizaţiei cu sediul la New York într-un interviu pentru AFP.
Chiar dacă HRW constată „abuzuri comise de toate părţile”, forţele ruse se află la originea unei „serii” de încălcări, în special asupra populaţiei civile.
Organizaţia salută rapiditatea cu care Curtea Penală Internaţională (CPI) a fost sesizată pentru a investiga şi cu care Uniunea Europeană, SUA, Regatul Unit şi alte guverne au impus sancţiuni fără precedent împotriva Moscovei, notează Agerpres.
„Nu am mai văzut niciodată până acum în istoria răspunsurilor la conflicte o reacţie internaţională atât de coordonată” şi „ceea ce trebuie să facem acum este să ne asigurăm că statele sunt făcute răspunzătoare la acelaşi nivel pe care l-am observat în Ucraina în toate celelalte situaţii” de încălcare a drepturilor omului, adaugă responsabila HRW.
Tirana Hassan îndeamnă comunitatea internaţională „să continue să exercite presiuni” pentru ca cei responsabili de abuzurile comise în regiunea Tigray din Etiopia să dea socoteală în urma acordului de pace încheiat în noiembrie trecut, în timp ce Rusia şi China blochează includerea acestui conflict pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate al ONU.
Aceeaşi situaţie se observă în cazul Chinei, care nu a fost trasă la răspundere pentru politica sa faţă de minoritatea uigură, în pofida raportului Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului care a concluzionat că unele acţiuni ale regimului ar putea constitui crime împotriva umanităţii, conform directorului-executiv al HRW.
Sau în cazul Iranului, unde regimul accentuează represiunea masivă împotriva manifestanţilor. „Nu putem aştepta ca populaţia iraniană să poată schimba singură situaţia drepturilor omului în ţară”, insistă Tirana Hassan.
„O schimbare semnificativă împotriva unui regim atât de puternic necesită mobilizarea comunităţii internaţionale, nu doar pentru a-şi exprima solidaritatea, ci şi pentru a pune efectiv presiune asupra regimului”, adaugă ea, menţionând riscul ca atenţia internaţională să se abată de la Iran pe măsură ce mişcarea se prelungeşte.
În raportul său, HRW acuză de asemenea „standardele duble” aplicate adeseori în domeniul încălcării drepturilor omului pe plan internaţional.
În acest sens, organizaţia îl dă ca exemplu pe preşedintele american Joe Biden, care a reînnoit legăturile cu Arabia Saudită pe fondul crizei energetice, după ce promisese să facă din aceasta un stat „paria”, amintind în acest sens şi Europa, care şi-a deschis braţele pentru refugiaţii ucraineni, dar unde multe ţări lasă să planeze îndoiala asupra viitorului refugiaţilor sirieni sau afgani pe care i-au primit.
Citește și: Moscova vrea să interzică cea mai veche organizație pentru apărarea drepturilor omului din Rusia
Editor : Marco Badea
