Mai sunt doar trei săptămâni până la alegerile anticipate din Republica Moldova, și încă nu s-a tranșat cea mai importantă bătălie politică - cea care se poartă pe numărul de secții de votare care vor fi organizate în diaspora. Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova decide marți dacă numărul secțiilor de votare rămâne cel stabilit de Autoritatea electorală a țării, care aprobat deschiderea a 146 de secţii de votare în străinătate, deşi Ministerul de Externe a propus deschiderea a peste 190 de secţii. În schimb, în Transnistria, aceeași autoritate a vrut să organizeze mai multe secții decât la alegerile prezidențiale.
Care este miza? În 11 iulie se poate stabili un parcurs clar european pentru Republica Moldova. Acesta ar putea fi garantat de preşedintele actual care se bucură de încrederea partenerilor europeni, de o majoritate parlamentară stabilă ce va vota reformele cerute de Uniunea Europeană şi de un guvern capabil să le implementeze.
Până astăzi nu ar mai fi trebuit să existe variabile şi incertidudini privind condiţiile în care se va desfăşura scrutinul, partidele fiind înregistrare de Comisia Electorală Centrală, iar cei 24 de concurenţi se află în plină campanie electorală.
Totuşi, rămâne o mare dilemă, ce se întâmplă cu dreptul fundamental al cetăţenilor din afara graniţelor de a-şi exercita opţiunea politică?
Conform datelor oficiale, circa 800.000 de moldoveni se află peste hotare, având reşedinţă permanentă sau temporară acolo. Numărul lor a crescut semnificativ după eliminarea regimului de vize de către Uniunea Europeană, în 2014, şi prin simplificarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române.
Aceştia joacă un rol crucial în viaţa economică a Republicii Moldova, transferând circa 1,5 miliarde de dolari prin intermediul băncilor şi o sumă egală prin alte mijloace, conform estimărilor Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, moldovenii de peste hotare asigură circa 26% din PIB-ul statului, un procent record şi vital pentru cel mai sărac stat din Europa.
Sursa banilor s-a schimbat radical în ultimul deceniu. Dacă până acum 10 ani cea mai mare parte venea din spaţiul ex-sovietic, în 2020 transferurile în euro au reprezentat 60% din total, iar cele în ruble au ajuns la un minim istoric, 9%. Totuşi, cele trei miliarde de dolari transferaţi anual nu le garantează moldovenilor din diaspora dreptul de a-şi exercita opţiunea politică.
Odată cu schimbarea destinaţiilor în care moldovenii aleg să migreze pentru a-şi putea garanta un viitor decent, aceştia au descoperit o altă lume.
Lumea în care ei sunt trataţi decent, în care vor să le fie educaţi copii, unde drepturile şi libertăţile le sunt respectate. Firesc, aceştia îşi doresc condiţii comparabile cu cele europene şi în statul pe care l-au părăsit din cauza sărăciei şi a corupţiei endemice. Confruntarea moldovenilor cu realităţile din stânga Prutului şi găsirea unui spaţiu ce se află în antiteză totală cu realităţile din Federaţia Rusă şi informaţiile prezentate la posturile de televiziune controlate de sateliţii ei din R.Moldova i-a făcut să-şi schimbe radical şi viziunile politice. Dovadă în acest sens sunt alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut.
În turul doi al alegerilor prezidenţiale au participat 263.177 de moldoveni, adică cu peste 120.000 mai mulţi faţă de turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2016. Din totalul voturilor din diaspora, 92,94% au mers către pro-europeana Maia Sandu, adică 243.605.
În schimb, reprezentantul forţelor pro-ruse a reuşit să convingă nu mai mult de 18.498 de moldoveni, adică 7,06% din alegătorii din diaspora.
După anunţarea rezultatelor, Igor Dodon a formulat acuze la adresa acestora, numindu-i “electorat paralel” şi declarând că viziunile lor politice nu coincid cu părerile moldovenilor rămaşi acasă.
Moldovenii din diaspora, o ameninţare pentru forţele pro-ruse
În timp ce o parte din moldovenii din ţară pot fi convinși prin varii mijloace şi încă rămân captivi temerilor inoculate de partidele anti-occidentale, cei din diaspora au reuşit să interacţioneze cu occidentul, să-l cunoască şi să şi-l dorească şi la ei acasă. Mobilizarea fără precedent a acestora a dat planurile pro-ruşilor peste cap, din simplu motiv că ei nu sunt incluşi în sondajele de opinie şi nu mai privesc lumea prin prisma marotelor sovietice.
În ceea ce priveşte alegerile din 11 iulie, experţii consideră că prezenţa lui Vladmir Voronin, alături de ex-preşedintele pro-rus, Dodon, pe listele pentru viitorul legislativ, va scoate şi mai mulţi moldoveni la urne, pentru a da un vot de blam decisiv.
Un prim semnal în acest sens a fost dat de numărul record de alegători din diaspora care s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie, peste 100.000. Conform legislaţiei modificate în 2019, Comisia Electorală Centrală este cea care se ocupă de organizarea secţiilor de votare, atât în ţară, cât şi în diaspora.
Numărul secţiilor de votare de peste hotare trebuie să fie în concordanţă cu mai mulţi factori. Cum statul moldovean nu are o evidenţă clară a moldovenilor stabiliţi peste hotare, Comisia trebuie să se ghideze după rapoartele primite de la misiunile diplomatice şi de numărul alegătorilor ce s-au prezentat la urne la ultimile alegeri organizate.
La scrutinul pentru prezidenţialele din toamna anului trecut, mobilizarea fără precedent a rezidenţilor din diaspora i-a prins nepregătiţi pe organizatori, formându-se cozi kilometrice în mai multe oraşe europene, mulţi dintre ei neureuşind să-şi exercite dreptul fundamental.
Totuşi, în ciuda imaginilor de anul trecut, dar şi a avizului din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, majoritatea membrilor CEC, aflată sub controlul defunctului guvern condus de Ion Chicu, premier instalat de Igor Dodon, nu a majorat numărul secţiilor din diaspora.
Pe 5 iunie, CEC a aprobat deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate, același număr de secții care a fost deschis şi la scrutinul prezidențial din 2020. Decizia a nemulţumit cetăţenii din diaspora, iar în faţa sediului din Chişinău, mai multe partide şi-au adunat membrii pentru a protesta faţă de anunţul făcut de preşedintele Comisiei, aceeaşi decizie fiind catalogată şi de preşedintele Maia Sandu, drept o „batjocură”.
În urma presiunilor populare, pe 8 iunie, CEC și-a modificat hotărârea prin care a aprobat deschiderea a 139 de secții de vot în străinătate, majorând numărul lor cu șapte.
Astfel, a fost aprobată deschiderea a 146 de secții de vot în străinătate la alegerile parlamentare anticipate, fiind suplinit numărul secțiilor de vot pentru Germania și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei, alte două secții urmând să fie deschise în Franța, iar una în Italia, la Rimini.
Totuşi, mai multe partide politice au contestat la Curtea de Apel Chişinău deciziile Comisiei Electorale Centrale. Au fost depuse plângeri atât împotriva decizie din cinci iunie, cât şi împotriva celei de pe opt iunie.
În urma mai multor cereri de recuzare a unor judecători din complet, dar şi a unei sesizări la Curtea Constituţională, Curtea s-a pronunţat.
Astfel, după şapte zile şi peste 45 de ore de şedinţe, Curtea de Apel Chişinău a declarat cele două anexe ale Hotărârii Comisiei Electorale Centrale ca fiind nule. Totuşi, fără să aştepte motivarea completului de judecată de la Curte, Comisia Electorală Centrală a decis să atace cu recurs la Curtea Supremă de Justiţei decizia Curţii de Apel.
Secțiile de vot ar fi trebuit constituite cu 35 de zile înainte de alegeri
Conform legislaţiei electorale moldoveneşti, secţiile de vot, inclusiv cele din diaspora, trebuie constituite cu cel puţin 35 de zile înainte de data scrutinului, termen ce s-a scurs deja.
MAIE a trimis către CEC, încă din 25 mai, lista cu cele 191 de secţii de vot şi menţionează că dispune de posibilitatea şi mijloacele necesare pentru a le organiza în bune condiţii. Totuşi, Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a declarat că până acum n-au existat excepţii privind reducerea termenului de 35 de zile şi nici legea nu prevede astfel de derogari. Până la pronunţarea Curţii Supreme de Justiţie, organizarea alegerilor în străinătate şi numărul secţiilor unde moldovenii îşi vor putea excerita dreptul rămâne o incertitudine.
În schimb, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a revizuit în scădere numărul secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din Transnistria, după ce serviciul de informații moldovean a avertizat că ar exista riscuri la siguranța națională.
Astfel, în localităţi din stânga Nistrului, în municipiul Tighina şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni vor fi deschise 41 de secţii de votare în locul celor 44 anunţate la începutul lui iunie. Pe 5 iunie, CEC a decis organizarea a 44 de secţii de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 pentru cetăţenii cu drept de vot din regiunea transnistreană, cu două mai multe decât la alegerile prezidenţiale de anul trecut. Decizia iniţială a CEC de a deschide 44 de secţii de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului, în special a organizării acestora în municipiul Tighina şi comuna Corjova, raionul Dubăsari, a fost aspru criticată de experţi şi partide de opoziţie, care au avertizat despre riscul fraudării alegerilor, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a avertizat asupra unor riscuri la adresa securităţii naţionale.
Conform datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor din Republica Moldova, în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului autorităţilor constituţionale de la Chişinău, sunt înregistraţi peste 258.000 de cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova.
