Ministrul german al mediului Svenja Schulze a avertizat că nu este bine să existe aşteptări prea mari de la summitul ONU privind combaterea schimbării climatice, care începe duminică în Scoţia, relatează dpa.
„Ar fi o greşeală să existe aşteptări ca aceste conferinţe mondiale privind clima să salveze lumea în mod spontan. Provocarea este prea complexă pentru ca asta să se întâmple”, a declarat Schulze pentru site-ul Redaktionsnetzwerk Deutschland, potrivit unui articol publicat sâmbătă.
„Conferinţele privind clima nu funcţionează pe principiul totul sau nimic. Este o cursă lungă în care fiecare etapă are semnificaţia sa. Glasgow nu va fi Paris 2.0”, a spus politiciana social-democrată, referindu-se la summitul din 2015 din capitala franceză în care liderii au convenit asupra unui acord cadru de a limita încălzirea globală la sub 2 grade Celsius şi să-şi continue eforturile de a o limita la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.
În acelaşi timp, ministrul german al Mediului a avertizat împotriva criticii generalizate a politicilor de protecţie a mediului. „Progresul este posibil şi se întâmplă”, a spus Schulze, subliniind și că protecţia climei este o prioritate mondială şi la vârful agendei convorbirilor pentru formarea unei coaliţii de guvernare în Germania.
Social-democraţii (SPD) au câştigat alegerile din septembrie şi sunt în prezent în discuţii cu Verzii şi cu liberalii (FDP) pentru a forma o coaliţie de guvernare, notează Agerpres.
Deşi a elogiat mişcarea pentru combaterea schimbării climatice, pentru că a pus în prim-planul agendei încălzirea globală, Schulze a avertizat asupra unor abordări simpliste. „Bineînţeles, este mai bine pentru mediu, climă şi, întâmplător, pentru sănătatea noastră, să mâncăm mai puţină carne în Germania, de exemplu. Dar asta nu va rezolva criza climatică", a mai punctat ministrul german.
Realitatea din spatele declarațiilor
Germania este ţara europeană care, deşi are cel mai ambiţios plan de înverzire a economiei prin promovarea energiei din surse regenerabile, produce, importă şi consumă cele mai mari cantităţi de cărbune din UE. Iar pentru că îşi închide centralele nucleare și condițiile meteo nu au fost favorabile anul acesta pentru ca vântul să bată suficient de tare pentru a pune în mişcare turbinele eolienele, criza de gaze naturale a făcut ca în prima jumătate a lui 2021, cărbunele să aibă cea mai mare contribuţie la producţia de energie electrică din Germania.
Citește și: Criza gazelor din Europa. De ce crește factura la energie și cum șantajează Gazprom UE
De asemenea, independenţa şi siguranţa energetică a UE are legătură cu Germania. Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale al Uniunii Europene, iar Germania este cel mai mare client al Moscovei. Mulţi spun că penuria de gaze ruseşti care stă la baza crizei energetice actuale are de-a face cu eforturile Rusiei de a-şi păstra acest statut, de a demonstra că transformarea energetică, în care gazele şi-ar pierde din importanţă, are costuri mult prea mari pentru ţările europene.
Citește și: Care este rolul Rusiei în criza europeană a gazelor
COP26, un summit cu multe semnale de alarmă
Summitul COP26 de la Glasgow începe oficial duminică, la o zi după întâlnirea liderilor din statele G20 de la Roma, despre care unele voci susțin că va reprezenta evenimentul ce ar putea defini COP26 ca un succes sau ca un eșec.
Conferința ONU privind problemele de mediu este considerată cel mai important eveniment dedicat climei organizat după Acordul Climatic de la Paris din 2015 și crucial pentru ca schimbările climatice să fie controlate. Aproape 200 de țări vor purta negocieri pentru a se angaja în a aborda planuri naționale mai dure de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.
Vladimir Putin, nici preşedintele chinez Xi Jinping nu au plănuit să participe la reuniunea din Marea Britanie, stârnind temeri în rândul comunității internaționale că se va ajunge mai greu la un acord final.
Ministrul german al Mediului nu este primul oficial care susține că COP26 ar putea să se încheie fără niciun acord.
La începutul acestei săptămâni, Patricia Espinosa, secretarul executiv al Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), a declarat că la momentul actual este în joc stabilitatea țărilor și obiectivele la care s-au angajat acestea, iar un eșec al discuțiilor la summitul COP26 de la Glasgow ar putea conduce la noi conflicte și haos în multe regiuni ale planetei.
La rândul său, Alok Sharma, președintele COP26 a declarat că „ceea ce încercăm să facem aici, la Glasgow, este în realitate foarte dificil și categoric mult mai dificil decât ce s-a realizat la Paris, pentru că negocierea se poartă pe mai multe niveluri”.
„Ceea ce au realizat liderii lumii la Paris a fost extraordinar, a fost un acord-cadru, dar o mare parte dintre normele detaliate au fost lăsate pentru mai târziu. E ca şi cum am fi la un examen şi au mai rămas doar întrebările cele mai dificile, iar noi nu mai avem foarte mult timp şi examenul se va termina într-o jumătate de oră”, a descris preşedintele COP26 mizele summitului.
Totodată, prim-ministrul britanic Boris Johnson a spus înainte de reuniunile G20 și COP26 că liderii lumii trebuie să acționeze direct și rapid împotriva schimbărilor climatice, pentru că „civilizația se poate prăbuși asemenea Imperiului Roman antic dacă nu sunt luate măsuri”.
Citește și Țările nu își ating obiectivele climatice. Cu cât trebuie să reducem emisiile pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius
Editor : Marco Badea
