Marine Le Pen refuză să adere la o declarație prin care sunt condamnate acțiunile Rusiei față de Ucraina

Marine Le Pen, principala contracandidată a lui Emmanuel Macron la alegerile prezidențiale care au loc în această primăvară în Franța, a intrat în dezacord cu liderii partidelor naționaliste și de extremă dreapta din Europa - între care Viktor Orban și premierul polonez, Mateusz Morawiecki - care s-au reunit sâmbătă la Madrid, iar în final au elaborat o declarație prin care condamnă acțiunile militare ale Rusiei.

Premierii ungar şi polonez, alături de aliaţii lor europeni de extremă dreapta şi suveraniști, i-au îndemnat pe europeni să fie solidari în criza din jurul Ucrainei, într-o declaraţie de care lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, s-a delimitat, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Acţiunile militare ale Rusiei la frontiera estică a Europei ne-au adus în pragul unui război”, se afirmă într-un fragment din declaraţia finală a reuniunii, citită de purtătorul de cuvânt al partidului spaniol Vox, Jorge Buxade. „Solidaritatea, determinarea şi cooperarea în materie de apărare între naţiunile Europei sunt necesare în faţa unor asemenea ameninţări”, continuă textul, care denunţă „ineficienţa diplomaţiei UE”.

Acesta este fragmentul care nu i-a convenit lui Marine Le Pen, lidera partidului francez Adunarea Naţională (RN), și, ca urmare, a refuzat să parafeze textul. „Noi nu avem aceeaşi poziţie asupra dosarului ucrainean”, a explicat Le Pen.

Marine Le Pen este cunoscută pentru pozițiile sale pro-Moscova. De altfel, ea s-a numărat printre puținile voci occidentale care au contestat că anexarea Crimeei ar fi ilegală. Iar înaintea precedentelor alegeri prezidențiale din Franța, cele din 2017, ea a fost primită la Kremlin, într-o perioadă în care liderul rus era izolat pe plan internațional.

Viktor Orban pleacă la Moscova

Situaţia din Ucraina a fost unul dintre subiectele principale ale reuniunii de la Madrid. În timp ce Franţa menţine discuţiile cu Moscova, în încercarea de a calma situaţia, iar Germania refuză să livreze arme Ucrainei, premierii ungar şi polonez le-au cerut aliaţilor din tabăra suveranistă şi de extremă dreapta să facă front comun.

„Am încercat, noi, ungurii şi polonezii, să le explicăm prietenilor noştri că atunci când trăieşti la Madrid ceea ce se întâmplă la frontiera ruso-ucraineană nu are consecinţe imediate, dar pentru noi, care trăim în Europa Centrală, aceasta este o problemă foarte importantă”, a spus Viktor Orban. „Prin urmare, cerem tuturor partidelor prezente aici să pledeze în favoarea păcii şi detensionării”, a adăugat el. De altfel, premierul Viktor Orban are programată săptămâna viitoare o vizită la Moscova, unde se va întâlni cu Vladimir Putin.

Viktor Orban, care și el are de dat o luptă electorală internă, la alegerile parlamentare de la 3 aprilie, a respins apelurile opoziţiei din Ungaria de a-şi anula vizita programată marţi la Moscova. „Aş dori să cresc cantitatea de gaze care să fie livrată (...) de la nivelurile convenite în contractul ruso-ungar”, s-a justificat Viktor Orban la postul public de radio.

Conservatorii și extrema dreaptă din Europa vor să aibă o voce unică în Parlamentul European

Formaţiunile politice conservatoare și de extremă dreapta din Europa, care s-au mai reunit și în decembrie la Varşovia, speră să construiască cu timpul un grup comun în Parlamentul European. La Varșovia, întâlnirea s-a soldat cu un eșec, iar acum liderii s-au reîntâlnit la Madrid.

Summitul de două zile de la Madrid este organizat de Vox, partidul spaniol de extremă dreapta condus de Santiago Abascal, care continuă să câștige teren și care a reunit  politicieni naționaliști, populiști și iliberali de pe continent. Vox este al treilea partid ca pondere din parlamentul spaniol. Potrivit Euronews, la reuniune au participat și lideri din Austria, Belgia, Olanda, Bulgaria, Estonia, Lituania, dar și România. La fel ca și la precedenta reuniune de la Varșovia, a existat o absență notabilă: Matteo Salvini, liderul partidului Liga din Italia.

În prezent, partidele suveraniste sunt scindate la Strasbourg în două grupuri distincte. Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) a lui Marine Le Pen şi Liga fac parte din grupul Identitate şi Democraţie (ID), în timp ce Lege şi Justiţie, Vox şi Fratelli d'Italia sunt în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). Partidul Fidesz al lui Viktor Orban, care s-a retras în martie din grupul Partidului Popular European (PPE), este în căutarea altor parteneri.

Criticând politica energetică a UE și pe cea în privința migraţiei, aceste partide au denunţat în declaraţia lor de sâmbătă „ameninţarea” transformării UE într-un „super-stat federalist încărcat de ideologie”, care se opune „suveranităţii naţionale”. Formațiunile au denunţat, de asemenea, „atacurile motivate politic ale Bruxellesului împotriva Poloniei şi Ungariei”.

Polonia şi Ungaria sunt ameninţate de un mecanism al Uniunii Europene ce permite suspendarea fondurilor europene în caz de încălcare a principiilor statului de drept, din cauza disputelor lor recurente cu Bruxelles-ul asupra respectării valorilor considerate fundamentale în cadrul UE.

Varşovia şi Budapesta au sesizat amândouă justiţia pentru a anula aplicarea acestui mecanism, intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2021, însă niciodată utilizat până acum, iar decizia Curţii de Justiţie a UE va fi cunoscută pe 16 februarie.

Editor : Luana Pavaluca