Live Text Război în Ucraina. SUA nu pot confirma un presupus atac chimic. Oficial american: Rusia are peste 80% din puterea de luptă inițială
Perioada care urmează este crucială pentru Ucraina, spun oficialii occidentali. Forțele ruse sunt re-echipate și re-distribuite. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că Rusia concentrează zeci de mii de soldați pentru ofensivă. În discursul său din cursul nopții, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri cu arme chimice, într-o nouă etapă a terorii. Nu a confirmat, însă, dacă au fost deja folosite. În discursul său, liderul de la Kiev a mai spus și că trupele ruse care s-au retras au lăsat în urmă zeci de mii de mine explozive. Marea Britanie verifică informaţii despre eventuala utilizare a armelor chimice în Ucraina de către forţele ruse la Mariupol, a anunţat luni şefa diplomaţiei de la Londra, Liz Truss.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Blinken crede că Rusia ar putea folosi arme chimice la Mariupol
ACTUALIZARE 22.40 Secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat marţi că nu este „în măsură să confirme” recentele acuzaţii în sensul că forţele ruse au folosit arme chimice la Mariupol, asigurând însă că acestea „ar putea utiliza diferiţi agenţi anti-revolte, în special gaze lacrimogene combinate cu agenţi chimici”, împotriva „combatanţilor şi civililor ucraineni în campania lor agresivă de cucerire” a oraşului ucrainean, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Împărtăşim aceste informaţii cu Ucraina” şi „suntem în contact direct cu partenerii noştri pentru a stabili ce se întâmplă, este realmente un subiect de preocupări”, a spus el presei.
„Este o preocupare pe care o aveam dinainte de debutul agresiunii” Rusiei asupra Ucrainei, „am avertizat împotriva posibilităţii unei recurgeri la acest tip de arme şi urmărim foarte îndeaproape acest lucru”, a insistat secretarul de stat american.
Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului
ACTUALIZARE 22.30 Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului, inclusiv femei, copii şi persoane vârstnice, a anunţat marţi Serviciul de grăniceri din Ucraina.
„În prezent, între 25.000 şi 30.000 de ucraineni se întorc în fiecare zi în ţară. Spre deosebire de primele zile ale războiului, când cei mai mulţi dintre ei erau bărbaţi, acum printre ei se află şi femei, copii şi persoane vârstnice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului de grăniceri din Ucraina, Andrei Demcenko.
Un important aliat al lui Putin, arestat în Ucraina
ACTUALIZARE 22.27 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat marți seară arestarea lui Viktor Medvedciuk, politician pro-rus aflat în strânse legături cu Vladimir Putin, care i-a botezat fiica.
Medvedciuk, unul dintre posibilele nume vehiculate pentru a conduce un guvern-marionetă instalat de Moscova în cazul preluării Kievului, fugise din arestul la domiciliu în primele zile ale invaziei Ucrainei de către forțele ruse.
Pentagon: Controlul orașului Mariupol este în continuare disputat
ACTUALIZARE 22.25 Mariupolul rămâne în continuare disputat, pe fondul bombardamentelor Rusiei asupra acestui oraș-port de importanță strategică, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de CNN.
„Evaluarea noastră de astăzi este că Mariupolul este în continuare disputat și că ucrainenii încă luptă pentru a apăra orașul și a preveni cucerirea acestuia de către Rusia”, a declarat Kirby, în cadrul unui briefing de presă al Pentagonului, ținut marți. „Ați văzut și dumneavoastră imagini, ați văzut devastarea pe care loviturile aeriene rusești au provocat-o Mariupolului, dar evaluarea noastră este că ucrainenii încă luptă pentru el”, precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Kirby a declarat că rușii vor să pună mâna pe Mariupol din cauza „locației sale strategice” ca oraș portuar important, în condițiile în care Kremlinul și-a intensificat atenția asupra estului și sudului Ucrainei.
„Aceasta (cucerirea Mariupolului, n.r.) le-ar oferi acces terestru neîngrădit și fără obstacole între Donbas și Crimeea”, a spus Kirby. „Pentru că se află la sud de zona Donbas, dacă de fapt ceea ce spun ei (rușii, n.r.) este adevărat, că vor să își securizeze acea zonă Donbas – acea zonă despre care susțin că este o provincie predominant rusească – atunci Mariupolul, din punct de vedere geografic, puteți înțelege de ce ar fi important pentru ei în ceea ce privește eforturile lor în Donbas”, a adăugat Kirby.
Acesta a arătat că orașul este important și pentru ucraineni, din cauza „a ceea ce reprezintă pentru viața lor economică”. „Este orașul lor și o parte din țara lor și nu au renunțat la el”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Johnson și Biden au discutat despre necesitatea de a „accelera asistența” acordată Ucrainei
ACTUALIZARE 22.07 Premierul britanic Boris Johnson a discutat marți cu președintele american Joe Biden despre intensificarea sprijinului militar și economic acordat Ucrainei, precum și despre necesitatea de a pune capăt dependenței Occidentului de petrolul și gazele rusești, a anunțat Downing Street, într-un comunicat de presă, potrivit CNN și The Guardian.
„Liderii au discutat despre necesitatea de a accelera asistența acordată Ucrainei, inclusiv consolidarea sprijinului militar și economic, în timp ce forțele ucrainene se pregătesc pentru un nou atac rus în estul țării”, a precizat biroul premierului britanic.
Johnson i-a transmis lui Biden că ultimul pachet de ajutor din partea Marii Britanii – inclusiv rachete anti-navă și vehicule militare – va ajunge în Ucraina „în zilele și săptămânile următoare”. Premierul britanic a mai spus că comunitatea internațională trebuie să se angajeze față de Ucraina pe termen lung pentru „a se asigura că viziunea poporului ucrainean privind libertatea țării lui poate fi din nou realizată”, potrivit comunicatului.
Totodată, Johnson a lăudat „contribuția militară colosală a SUA în Ucraina”, iar cei doi lideri au fost de acord că președintele rus Vladimir Putin nu poate frânge hotărârea ucrainenilor, a precizat Downing Street.
„Cei doi au convenit, de asemenea, să continue eforturile comune pentru a intensifica presiunea economică asupra lui Putin și pentru a pune capăt în mod decisiv dependenței Occidentului de petrolul și gazele rusești”, a mai adăugat biroul prim-ministrului britanic.
Zelenski a refuzat vizita președintelui Germaniei la Kiev
ACTUALIZARE 22.00 Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev.Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.”
Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres.
Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia... Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”.
Bilanțul estimat al morților din Mariupol: 22.000 de victime
ACTUALIZARE 20.40 Aproximativ 21.000 de civili, locuitori ai Mariupolului, au fost uciși de de la începutul invaziei ruse, a declarat marți primarul orașului-port, potrivit The Guardian, care citează Reuters. Și guvernatorul militar al regiunii Donețk raportează un bilanț similar - circa 22.000 de victime, potrivit CNN.
„În momentul de față, discutăm de 20.000 până la 22.000 de morți în Mariupol”, a declarat Pavlo Kirilenko.
Lukașenko apără decizia lui Putin de a invada Ucraina: „Imaginați-vă ce-am fi putut vedea peste o lună”
ACTUALIZARE 20.23 Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, susține invadarea Ucrainei de către Rusia, spunând că a fost un atac preventiv împotriva vestului.
„Dacă Rusia ar mai fi întârziat operațiunea militară puțin, (ucrainenii) ar fi lansat, după cum spun ei, o lovitură zdrobitoare asupra teritoriului Rusiei - în regiunile vecine. Suntem în mod clar convinși că ar fi fost posibil”, a declarat Alexandr Lukașenko marți, după o întâlnire cu Vladimir Putin.
„Deci, dacă cineva se îndoiește de justețea deciziei, imaginați-vă ce-am fi putut vedea peste doar două săptămâni sau o lună”, a mai adăugat Lukașenko, citat de Guardian.
Vicepremierul Ucrainei: Aproape 3.000 de civili au fost evacuați marți din zonele de luptă
ACTUALIZARE 20.02 Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a anunțat că aproape 3.000 de oameni au fost evacuați marți din zonele din sudul și estul Ucrainei afectate de lupte, informează CNN. Oficialul guvernamental a declarat că doar 208 persoane au reușit să părăsească Mariupolul, oraș care a fost devastat după săptămâni de lupte. Potrivit Irinei Vereșciuk, 2.135 de persoane au reușit să părăsească, în total, orașele Berdiansk și Melitopol, ocupate de trupele ruse, precum și alte două orașe din regiunea Zaporojie.
Vicepremierul ucrainean a adăugat că, între timp, autobuzele care au plecat din Zaporojie pentru a evacua oamenii din mai multe orașe au continuat să fie blocate de forțele ruse în Vasylivka.
Din zonele din Lugansk, regiunea cea mai afectată de bombardamentele rusești, au fost evacuate 328 de persoane, a precizat Vereșciuk.
Opozantul rus Vladimir Kara-Murza, condamnat la 15 zile de închisoare
ACTUALIZARE 19.23 Unul dintre principalii opozanţi ai Kremlinului, Vladimir Kara-Murza, a fost condamnat marţi la 15 zile de detenţie pentru „nesupunere faţă de forţele de ordine”, a declarat pentru AFP avocatul său Vadim Prohorov, potrivit Agerpres.
„Tribunalul Hamovniceski din Moscova l-a condamnat pe Vladimir Kara-Murza la 15 zile de închisoare, pedeapsa maximă, prevăzută în caz de nesupunere faţă de poliţie”, a indicat el. Procesul-verbal întocmit la arestarea sa menţionează „un comportament inadecvat din partea lui Kara-Murza, care şi-a schimbat direcţia, şi-a accelerat mersul şi a încercat să fugă când a văzut poliţia”, a adăugat avocatul.
Ministrul ucrainean de finanţe cere ajutor financiar extern pentru „supravieţuirea” Ucrainei
ACTUALIZARE 19.20 Ministrul ucrainean de finanţe, Serhii Marcenko, a cerut ajutor financiar internaţional imediat în valoare de miliarde de dolari pentru ca Ucraina să poată supravieţui în urma deficitului bugetar semnificativ creat după invazia rusă, scrie marţi publicaţia Financial Times, citată de agenţia EFE și Agerpres.
Ministrul a descris un tablou sumbru al economiei Ucrainei şi a estimat la circa 270 de miliarde de dolari pagubele provocate de război infrastructurii civile şi militare. De asemenea, circa 30% dintre companiile ucrainene şi-au încetat complet activitatea, iar exporturile au scăzut la jumătate.
„Suntem sub un mare stres, în cele mai rele condiţii (financiare)” şi „acum este vorba despre supravieţuirea ţării noastre”, a subliniat Serhii Marcenko într-un interviu acordat Financial Times.
„Dacă doriţi să luptăm în continuare în acest război, pentru a câştiga acest război, atunci ajutaţi-ne!”, a cerut ministrul ucrainean.
Deficitul bugetar al Ucrainei pentru anul în curs, prognozat la 3,5% din PIB înaintea invaziei ruse, va creşte considerabil, deşi guvernul de la Kiev a tăiat cheltuieli în valoare de circa 6 miliarde de dolari.
Oficial american: Rusia are la dispoziție peste 80% din puterea de luptă desfășurată înainte de invazia Ucrainei
ACTUALIZARE 18.40 Rusia are la dispoziție „peste 80%” din puterea de luptă pe care a desfășurat-o înainte de invazia Ucrainei, potrivit unui înalto oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.
Oficialul a mai spus că Rusia a lansat până acum peste 1.540 de rachete împotriva Ucrainei.
„Estimăm că puterea de luptă a Rusiei (...) este de peste 80% din ce au avut” înainte de declanșara invaziei, a declarat oficialul într-o discuție off-the-record cu jurnaliștii, potrivit CNN.
SUA nu pot confirma presupusul atac chimic în Mariupol
ACTUALIZARE 18.30 SUA nu pot confirma relatările privind un presupus atac cu armă chimică în Mariupol, a declarat un oficial din domeniul apărării, potrivit The Guardian.
„Problema cea mai mare este că nu suntem acolo”, a spus oficialul citat.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat marți că SUA monitorizează îndeaproape relatările de pe rețelele sociale privind arme chimice în Ucraina.
Putin spune că negocierile de pace sunt într-un „punct mort”
ACTUALIZARE 17.48 Ucraina nu a respectat înțelegerile de la conferința de pace de la Istanbul, iar discuțiile sunt într-un „punct mort”, a declarat președintele rus Vladimir Putin marți, în timpul unei conferințe de presă. Liderul de la Kremlin a mai spus că acuzațiile Ucrainei privind crimele împotriva civililor în Bucha sunt „fake”.
Vladimir Putin a declarat marți că operațiunea militară în Ucraina se desfășoară conform planului și că sfârșitul ei depinde de intensitatea luptelor, potrivit The Guardian.
Primarul din Bucha: Până acum au fost găsite cadavrele a 403 persoane ucise de soldații ruși
ACTUALIZARE 17.46 Primarul orașului ucrainean Bucha, Anatoliy Fedoruk, a declarat marți că autoritățile au găsit până acum 403 cadavre ale unor persoane despre care se crede că au fost ucise de forțele ruse în timpul ocupației, iar numărul lor este în creștere, relatează The Guardian.
Edilul a atras atenția că este prea devreme pentru ca locuitorii să se întoarcă în oraș după ce trupele Kremlinului au părăsit regiunea.
Kievul avertizează că Rusia plănuiește atacuri pe propriul teritoriu pentru ca apoi să dea vina pe ucraineni
ACTUALIZARE 16.54 Serviciile secrete ucrainene afirmă că au detectat planuri ale Kremlinului privind comiterea unor atentate teroriste împotriva unor obiective de pe teritoriul Rusiei pentru a da vina apoi pe ucraineni şi a mobiliza opinia publică împotriva Ucrainei, relatează EFE. Atacurile ar urma să fie îndreptate împotriva unor blocuri de locuinţe, spitale sau şcoli de pe teritoriul Rusiei.
„Scopul este de a provoca o isterie antiucraineană”, susţine şeful Direcţiei principale de informaţii a armatei ucrainene (GUR), generalul Kirilo Budanov, pe contul său de Facebook.
Potrivit acestor suspiciuni, ţelul Kremlinului este de a „deghiza” aceste atacuri într-un fel de acţiuni punitive ale Ucrainei după masacrul de la Bucea, în regiunea Kievului, şi atacul asupra gării feroviare din Kramatorsk, în estul ţării.
Polonia a arestat un spion rus și doi spioni belaruși
ACTUALIZARE 16.10 Contraspionajul polonez a anunţat marţi că a identificat şi arestat în ultimele zile un spion rus care colecta informaţii despre trupele poloneze şi despre NATO, precum şi doi cetățeni din Belarus, de asemenea, suspectaţi de spionaj, transmite AFP.
„Probele adunate de serviciul de contraspionaj indică faptul că bărbatul respectiv colecta, la cererea serviciilor speciale ruse, informaţii privind pregătirea de luptă a forţelor armate poloneze şi a celor ale NATO'', a declarat purtătorul de cuvânt al serviciului polonez de informaţii.
Acesta a adăugat că „este vorba despre un cetăţean rus care trăieşte în Polonia de 18 ani şi desfăşoară o activitate de întreprinzător'', el a fost plasat în arest preventiv pentru trei luni, în timp ce „numeroase probe obţinute sunt analizate''.
Într-un caz separat, au fost reţinuţi doi cetăţeni belaruşi, suspectaţi că au încercat să recunoască obiective care au o importanţă strategică pentru capacitatea de apărare a Poloniei, a mai spus acelaşi purtător de cuvânt, citat de Agerpres.
OMS avertizează că există riscul unei crize alimentare din cauza războiului din Ucraina. „Trebuie să ne pregătim pentru consecințe”
ACTUALIZARE 16.06 Organizația Mondială a Comerțului și-a redus drastic perspectivele pentru comerțul global în acest an, după invazia Rusiei în Ucraina, și a avertizat că lumea „trebuie să se pregătească pentru consecințe”.
Organizația se așteaptă acum la o creștere a volumului comerțului cu mărfuri de 3,0% în 2022, în scădere față de prognoza anterioară de 4,7%, și de 3,4% în 2023. Dar aceste estimări sunt mai puțin sigure decât de obicei din cauza naturii fluide a conflictului”, a arătat OMC într-un comunicat de presă citat de CNN.
OMC a adăugat că, având în vedere ipotezele actuale privind PIB-ul global, „creșterea volumului comerțului cu mărfuri în 2022 ar putea fi de până la 0,5% sau de până la 5,5%”.
Potrivit organizației internaționale, cel mai mare impact al crizei a fost o creștere bruscă a prețurilor mărfurilor, deoarece Rusia și Ucraina sunt furnizori-cheie de bunuri esențiale, inclusiv alimente, energie și îngrășăminte.
„Războiul din Ucraina a creat o imensă suferință umană, dar a afectat și economia globală într-un moment critic. Impactul său se va simți în întreaga lume, în special în țările cu venituri mici, unde alimentele reprezintă o mare parte din cheltuielile gospodăriilor”, a spus directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.
Războiul declanșat de Putin în Ucraina creează probleme industriei de parfumuri şi cosmetice
ACTUALIZARE 16.02 Producătorii europeni de parfumuri şi cosmetice se confruntă cu lipsuri în aprovizionarea cu hârtie, sticlă şi unele uleiuri şi alcooluri esenţiale, invadarea Ucrainei de către Rusia provocând noi perturbări pe lanţurile de aprovizionare pentru produsele cosmetice, ceea ce împinge în sus preţurile în contextul unei cereri robuste, transmite Reuters.
La fel ca şi industria alimentară, sectorul global al cosmeticelor, evaluat la 500 de miliarde de dolari, se confruntă cu consecinţele războiului deoarece producătorii utilizează alcooluri derivate din cereale pentru a realiza parfumuri şi ulei din seminţe de floarea soarelui pentru a produce cosmetice, toate aceste culturi cheie provenind din Ucraina.
În paralel, criza energetică declanşată de război a majorat preţul sticlei şi hârtiei iar carantinele din China au afectat capacitatea companiilor de a obţine ambalaje pentru parfumurile de 100 de dolari sticla şi rujuri de 30 de dolari.
În timp ce companiile mai mari şi cu marje de profit superioare au mai mult flexibilitate pentru a face faţă acestei situaţii, de exemplu divizia de lux a grupului L'Oreal, care vinde parfumurile marca Giorgio Armani şi Valentino, are o marjă operaţională de 22,8%, provocările sunt mai mari pentru companii mici şi mijlocii din Europa.
Noi bombardamente în Harkov
ACTUALIZARE 15.00 Primarul orașului a declarat ca de la începutul războiului au fost distruse 1.644 de blocuri. Acestea nu vor mai putea fi reparate, a spus primarul, distribuind pe rețelele sociale și un video cu o rachetă care lovește o clădire rezidențială. În total, 2.000 de blocuri au fost afectate.
Oficialii ucraineni raportează mai multe bombardamente în est, dar speră că ploile vor împiedica avansul Rusiei
ACTUALIZARE 13.47 Oficialii ucraineni au raportat noi bombardamente de către forțele ruse și victime civile în părți din regiunile Donețk și Lugansk, care au devenit centrul atacurilor rusești. Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale Lugansk, a declarat că orașele Lisichansk, Kreminna, Novodrjunesk, Rubijne au fost din nou vizate de bombardamente, iar 12 clădiri rezidențiale au fost lovite în ultima zi, transmite CNN.
„Din păcate, în Lisichansk au fost victime. Un bărbat a murit, alte trei persoane au fost rănite”, a spus Haidai. „Numărul de atacuri aeriene asupra regiunii Lugansk a crescut semnificativ”, a adăugat acesta.
„Este cel mai greu să evacuezi oamenii din orașele Popasna și Rubijne”, a mai spus spus Haidai, deoarece aceștia au fost parțial ocupați de forțele ruse. „Trupele noastre resping atacurile constante. Nu putem merge în anumite zone ale orașelor și să ridicăm oameni din cauza bombardamentelor constante”, a mai punctat șeful administrației militare regionale din Lugansk.
„În orașele Kreminna, Severodonețk și Lisichansk, evacuarea are loc zilnic”, a spus Haidai, adăugând că uneori poate fi de până la 2.000 de persoane. El a mai precizat că spitalele încă funcționează în Lisichansk și Severodonețsk.
Haidai a mai precizat că ploile abundente ar putea împiedica eforturile Rusiei de a avansa.
„În ultimele două zile au început să adune sute de unități de echipament greu, trăgându-l mai aproape de linia frontului. Acest lucru sugerează că ofensiva ar trebui să înceapă azi și mâine, dar astăzi plouă. Conform prognozei, va ploua pentru câteva zile", a mai spus oficialul militar. El a spus că ploile vor forța vehiculele să folosească drumurile, „iar acest lucru este o țintă ușoară pentru apărătorii noștri. Sper că ploile vor încetini ofensiva”.
Mikola Lukashuk, șeful Consiliului Regional Dnipro, a spus că noaptea trecută a fost una „neliniștită”. „Am fost vizați de două atacuri aeriene asupra districtului Sinelnikov de la granița regiunilor Zaporojie și Donețk”, a spus Lukashuk, adăugând că nu s-au înregistrat victime.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat marți că forțele ruse au continuat să se regrupeze de-a lungul granițelor de est ale Ucrainei și că se așteaptă la noi atacuri terestre către Popasna, în regiunea Lugansk, și către Kurakhove, în regiunea Donețk, „cu scopul de a ajunge la granițele administrative ale regiunii Donețk".
Pe măsură ce luptele din est continuă, viceprim-ministrul ucrainean Iryna Vereșciuk a anunțat marți nouă coridoare de evacuare, inclusiv de la Mariupol și Berdiansk de pe coasta de sud-est și Severodonețk, Rubijne și Lysychansk.
ONU cere o investigaţie independentă asupra violurilor comise de soldaţi ruşi în Ucraina
ACTUALIZARE 13.31 Organizaţia Naţiunilor Unite a cerut o investigaţie independentă asupra violurilor şi violenţei sexuale în contextul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, după apariţia de informaţii conform cărora civili au devenit victime ale agresiunilor sexuale din partea forţelor militare ruse.
„Auzim tot mai des despre viol şi violenţă sexuală. Aceste acuzaţii trebuie investigate independent, pentru a ne asigura că se va face dreptate şi cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere”, a spus directoarea executivă Naţiunilor Unite pentru Femei, Sima Bahous, în timpul unei şedinţe a Consiliului de Securitate al ONU, relatează dpa, citată de Agerpres.
„Combinaţia dintre strămutarea în masă cu o prezenţă numeroasă de recruţi şi mercenari şi brutalitatea folosită împotriva civililor ucraineni stârnesc motive de profundă îngrijorare”, a spus ea.
Comisarul Parlamentului ucrainean pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, a declarat că soldaţii ruşi au violat minori. Denisova a îndemnat Naţiunile Unite să investigheze asupra acestor fapte şi altor crime de război.
Putin s-a întâlnit cu Lukașenko. Președintele rus susține că obiectivele sale „nobile” vor fi atinse în Ucraina
ACTUALIZARE 12.50 Președintele rus Vladimir Putin a mers marți în regiunea Amur, din estul îndepărtat al Rusiei, pentru a discuta cu președintele bielorus Alexandr Lukașenko despre situația din Ucraina și integrarea ruso-belarusă, potrivit Reuters.
Cei doi lideri au vizitat Cosmodromul Vostocinîi pentru a marca Ziua Cosmonautului, aniversarea primului zbor spațial cu echipaj uman, realizat în 1961 de cosmonautul sovietic rus Iuri Gagarin.
La ceremonie, Putin a spus că operațiunea militară a Rusiei în Ucraina își va atinge cu siguranță obiectivele pe care le-a numit „nobile”.
Potrivit agențiilor ruse de presă, Putin a spus că Moscova nu a avut altă soluție decât să lanseze o operațiune militară pentru a proteja Rusia și că o ciocnire cu forțele anti-ruse din Ucraina era inevitabilă și doar o chestiune de timp.
Putin a mai spus că țara sa nu intenționează să se izoleze de restul lumii și că forțele ruse care desfășoară campania militară a Moscovei în Ucraina au acționat „curajos și eficient”.
Fostul ministru rus de Finanţe: Rusia se îndreaptă spre cea mai gravă contracţie economică de după prăbușirea URSS
ACTUALIZARE 12.37 Economia Rusiei va înregistra o contracţie de peste 10% în 2022, ceea ce ar reprezenta cea mai gravă scădere a Produsului Intern Brut de după prăbuşirea URSS, a declarat marţi fostul ministru rus al Finanţelor, Alexei Kudrin, transmite Reuters.
Rusia se confruntă cu o inflaţie galopantă şi o fugă a capitalurilor, iar, în paralel, planează spectrul unei posibile intrări în incapacitate de plată, după ce Occidentul a impus o serie de sancţiuni economice şi financiare fără precedent Moscovei pentru decizia de a invada Ucraina.
Ministerele Economiei şi Finanţele lucrează în prezent la noile prognoze economice, a declarat Alexei Kudrin pentru agenţia de presă RIA Novosti.
"Prognoza oficială va fi una referitoare la o contracţie mai mare de 10%" a spus Kudrin, care între 2000 şi 2011 a ocupat postul de ministru al Finanţelor în guvernul condus de Vladimir Putin.
Prognozele anterioare ale Guvernului rus mizau pe o expansiune a PIB de 3% în acest an, după un avans de 4,7% în 2021, scrie Agerpres.
O sursă din interiorul Guvernului rus a declarat pentru Reuters că Ministerul Economiei se aşteaptă pentru acest an la o contracţie a PIB cuprinsă între 10% şi 15%. O contracţie economică de 10% ar reprezenta cel mai mare declin al PIB înregistrat de Rusia după 1994, potrivit datelor Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.
Citește și: Ororile ocupației ruse din Ucraina, povestite de victime. „M-au violat și mi-au împușcat soțul”
Şefa guvernului lituanian a vizitat luni orașul Borodianka, distrus de bombardamentele rusești
ACTUALIZARE 12.23 Şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte a vizitat luni, în compania omologului său ucrainean Denis Şmîgal, orașul Borodianka, distrus de bombardamentele rusești.
Localitatea Borodianka, aflată la 50 km nord-vest de Kiev şi care avea 13.000 de locuitori înainte de război, a fost ocupată de forţele ruse timp de mai multe săptămâni, înaintea retragerii lor la finalul lunii martie.
Şmîgal a publicat pe Telegram fotografii cu Ingrida Simonyte în faţa clădirilor distruse sau parţial avariate, înnegrite de incendii şi cu ferestrele smulse de suflul exploziilor.
„Niciun cuvânt nu ar putea descrie ceea ce am văzut şi am resimţit aici”, a scris pe Twitter şefa executivului de la Vilnius, a cărei ţară este unul dintre principalii susţinători ai Ucrainei, potrivit Agerpres.
Simonyte a denunţat bombardarea oraşelor ucrainene, acţiune care în opinia sa a avut drept scop „ştergerea lor de pe suprafaţa Terrei, cauzând atât de multe victime, durere şi suferinţă”.
„Imaginile oraşelor ucrainene în ruine şi mărturiile supravieţuitorilor dezvăluie adevărata faţă a Rusiei”, a adăugat premierul Lituaniei.
De partea sa, Denis Şmîgal a apreciat că Borodianka este „una dintre rănile dureroase de pe corpul Ucrainei”. „Consecinţele ocupării de către barbarii ruşi sunt terifiante”, a adăugat el.
Săptămâna trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că situaţia de la Borodianka este „mult mai oribilă” decât cea din Bucha.
Localnicii din Harkov găsesc bombe peste tot: Ceva a șuierat și apoi s-a auzit cum a căzut. E una chiar în coșul de gunoi
ACTUALIZARE 11.52 O suprafaţă mai mare de 300.000 de kilometri pătraţi din Ucraina - aproape jumătate din ţară - este minată, inclusiv teren agricol şi zone rezidenţiale, spun autorităţile ucrainene. În fiecare zi, geniştii neutralizează mii de astfel de bombe.
Luni, sute de dispozitive explozive mici au fost găsite împrăștiate peste tot într-un cartier din estul orașului Harkov. Locuitorii au povestit că au auzit cu o noapte înainte sunete ciudate şi dimineaţa au găsit o sumedenie de bombe în carcase de plastic. Sunt mine cu temporizator încărcate fiecare cu 1,5 kilograme de combustibil. Folosirea lor ca mine antipersonal este interzisă.
"Sunt mine de plastic. Au cronometre care se autodistrug", a povestit Lt. col. Nikolai Ovcearuk, șeful unității de deminare Harkov.
"Sunt mine împrăștiate peste tot și acum încep să le detoneze. Azi-noapte la ora 1:00, am auzit niște zgomote ciudate, ceva a șuierat și apoi s-a auzit cum a căzut. Am ieșit dimineața să verificăm și am găsit o mulțime în curtea blocului. Acolo, pe acoperiș. Eu locuiesc acolo. Deci, deasupra apartamentului meu. Este o gaură în acoperiș. Iată jumătate din ea. Acolo e a doua jumătate, ruptă. Și aici sunt alte două jumătăți. E una mică acolo", a declarat la rțndul său Serghei Nikolaevici, localnic din Harkov.
Nikolai, un alt localnic, a povestit că doar într-un singur loc a găsit vreo 10 mine. "Era în jurul de ora 1:00 noaptea. S-a auzit un zgomot și am ieșit afară. Parcă fluiera ceva. Una a căzut într-un coș de gunoi. Este chiar acolo, în coșul de gunoi. Sunt peste tot. Prin toată zona", a spus ucraineanul.
Nokia se retrage din Rusia
ACTUALIZARE 11.43 Producătorul de echipamente de telecomunicații Nokia se retrage de pe piața rusă, a declarat CEO-ul său pentru Reuters. Decizia va afecta aproximativ 2.000 de muncitori.
În timp ce mai multe sectoare, inclusiv telecomunicațiile, au fost scutite de unele sancțiuni din motive umanitare sau conexe, Nokia a spus că a decis că renunțarea la Rusia este singura opțiune, transmite The Guardian.
„Pur și simplu nu vedem nicio posibilitate de a continua în țară în circumstanțele actuale”, a declarat directorul executiv Pekka Lundmark într-un interviu.
El a adăugat că Nokia va continua să sprijine clienții în timpul procesului de ieșire și nu este posibil să spună în această etapă cât va dura retragerea.
Cum a reușit Rusia să piardă sute de tancuri și mii de blindate în Ucraina. Doar jumătate au fost distruse de armata ucraineană
ACTUALIZARE 11.30 Rusia a pierdut sute de tancuri și mii de vehicule blindate de când a început invazia în Ucraina. Experții militari pun acest lucru pe seama armelor avansate livrate de Occident Ucrainei, pe de o parte, și pe problemele logistice și nepriceperea forțelor rusești, pe de altă parte, relatează BBC.
Forțele armate ale Ucrainei spun că Rusia a pierdut peste 680 de tancuri. Pe de altă parte, Oryx, un blog militar care contabilizează pierderile militare ale Rusiei în Ucraina pe baza fotografiilor trimise din zonele de conflict, spune că Rusia a pierdut peste 460 de tancuri și peste 2.000 de alte vehicule blindate.
Potrivit datelor disponibile, Rusia avea aproximativ 2.700 de tancuri la începutul conflictului.
Potrivit cifrelor de pe blogul Oryx, jumătate din tancurile pierdute de Rusia nu au fost distruse sau avariate de inamic, ci au fost capturate sau abandonate.
Experții pun acest lucru pe seama eșecurilor logistice și a incompetenței trupelor ruse.
Ministerul britanic al Apărării: Luptele din estul Ucrainei se vor intensifica în următoarele două-trei săptămâni
ACTUALIZARE 10.50 Luptele din estul Ucrainei se vor intensifica în următoarele două-trei săptămâni, în condiţiile în care Rusia continuă să-şi reorienteze acţiunile acolo, a informat marţi Ministerul Apărării al Regatului Unit pe twitter, în evaluarea zilinică privind războiul din Ucraina.
Atacurile ruse rămân concentrate asupra poziţiilor ucrainene de lângă Doneţk şi Lugansk, cu lupte care continuă în jurul oraşelor Herson şi Nikolaev şi o nouă ofensivă asupra oraşului Kramatorsk, potrivit serviciilor de informaţii militare britanice.
De asemenea, potrivit buletinului, forţele ruse continuă să se retragă din Belarus pentru a se redesfăşura în susţinerea operaţiunilor din estul Ucrainei.
Joe Biden i-a spus premierului Narendra Modi că importurile mai mari de petrol din Rusia nu sunt în interesul Indiei
ACTUALIZARE 10.35 Președintele Joe Biden i-a spus premierului indian Narendra Modi că achiziția suplimentară de petrol din Rusia nu este în interesul Indiei și ar putea îngreuna răspunsul SUA față de războiul din Ucraina, au declarat oficiali americani pentru Reuters.
La începutul discuției prin videoconferință despre care oficialii americani spun că a fost „caldă” și „sinceră”, Biden și Modi și-au exprimat îngrijorarea tot mai mare privind distrugerile din Ucraina, în special din Bucha, unde mulți civili au fost uciși.
Biden s-a abținut luni de la a formula „o cerere concretă” lui Modi, potrivit unui oficial care spune că India se teme de aprofundarea relațiile dintre Rusia și China.
Însă Biden i-a spus lui Modi că poziția Indiei în lume nu va fi îmbunătățită bazându-se pe sursele de energie din Rusia, spun oficialii SUA.
„Președintele a transmis foarte clar că nu este în interesul lor pentru a mări acest lucru”, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki.
Ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, a respins, în cadrul unei conferințe de presă de luni, o întrebare despre achizițiile surselor de energie ale Indiei din Rusia, spunând că atenția ar trebui să fie pe Europa, nu pe India. „Probabil toate achizițiile noastre pentru această lună vor fi mai mici decât ce face Europa într-o după-amiază”.
OPEC transmite UE că nu poate înlocui petrolul rusesc și avertizează cu privire la consecințele unui embargo
ACTUALIZARE 10.30 Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a transmis luni Uniunii Europene că actualele şi posibilele viitoare sancţiuni împotriva Rusiei riscă să creeze unul dintre cele mai puternice şocuri ale ofertei de petrol care au existat vreodată și că înlocuirea petrolului rusesc cu cel din alte surse ar fi imposibilă, semnalând totodată că ţările acestei organizaţii nu îşi vor spori extracţia de petrol, relatează Reuters.
Oficiali ai UE au avut la Viena discuţii cu reprezentanţi ai OPEC, în timp ce blocul comunitar examinează noi sancţiuni împotriva Rusiei care să cuprindă de asemenea sectorul petrolier şi OPEC primeşte din partea ţărilor importatoare apeluri să-şi crească producţia de petrol.
''În urma actualelor şi viitoarelor sancţiuni sau a altor măsuri voluntare, am putea vedea pierderea a peste 7 milioane de barili pe zi din petrolul rusesc şi alte exporturi de combustibili'', a atenţionat secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, conform discursului său, obţinut de Reuters.
''Luând în considerare actuala prognoză a cererii, ar fi aproape imposibil de înlocuit o pierdere de volume de o asemenea magnitudine'', a adăugat reprezentantul OPEC.
Uniunea Europeană a reiterat la întâlnirea cu OPEC cererea ca ţările membre ale acestei organizaţi să examineze dacă îşi pot spori livrările de petrol pentru a tempera creşterea cotaţiilor, a declarat pentru Reuters un oficial din cadrul Comisiei Europene.
Zelenski susține că armata ucraineană ar putea elibera oraşul Mariupol dacă ar primi mai multe arme
ACTUALIZARE 10.20 Volodimir Zelenski susține că Ucraina nu are armele necesare pentru a elibera oraşul port asediat Mariupol, care este aproape de a fi cucerit de forţele ruse. "Dacă am primi avioane şi suficiente vehicule blindate grele, artileria necesară, am putea să o facem", a spus preşedintele ucrainean într-un nou mesaj video.
"Sunt sigur că vom primi aproape tot ce avem nevoie. Însă nu doar că se pierde timp, dar se pierd şi vieţi ale ucrainenilor. Vieţi care nu se mai întorc", a declarat Zelenski.
"Este şi responsabilitatea celor care încă ţin în uzinele lor armele de care are nevoie Ucraina. O responsabilitate care va rămâne mereu în istorie", a adăugat el.
Liderul regiunii separatiste Doneţk, Denis Puşilin, a susţinut luni că oraşul port Mariupol din sud-estul Ucrainei, unde se dau lupte grele, a căzut în mâinile ruşilor, potrivit agenţiilor ruse de ştiri, relatează dpa.
Separatiştii se luptă de săptămâni, cu sprijinul armatei ruse, să cucerească Mariupolul, care are o importanţă strategică datorită situării sale la Marea Azov. Potrivit observatorilor militari occidentali, trupele ruse câştigă teren în războiul urban.
Peste 5.800 de crime de război comise de ruși în Ucraina sunt investigate
ACTUALIZARE 10.03 Procurorul general al Ucrainei spune că investighează 5.800 de cazuri de crime de război comise de forțele ruse.
Într-un interviu pentru CNN, Irina Venediktova a spus că a identificat 500 de suspecți până acum, în cadrul anchetei extinse: personal militar, dar și politicieni ruși și agenți de propagandă.
Ea a adăugat că pe zi ce trece se adună tot mai multe proceduri. La Bucha, locul unuia dintre masacre, comunitatea încă mai scoate cadavrele din groapa comună.
Moscova a negat orice vinovăție și susține că atrocitățile ar fi organizate de ucraineni pentru a denigra trupele ruse. Martorii și probele foto și video, inclusiv din satelit, arată însă că soldații ruși au tras asupra populației civile.
Oficialii ucraineni spun că au lovit un depozit de arme rusești din Lugansk
ACTUALIZARE 9.58 Oficialii ucraineni spun că au distrus un depozit de arme rusești în Novoaidar, regiunea Lugansk. CNN a geolocalizat un videoclip și imagini distrubuite pe rețeleles sociale care par să arate consecințele acelui atac.
Luni, Serghei Haidai, șeful Administrației Militare Regionale Lugansk, a scris pe Facebook că forțele ucrainene au distrus un depozit de muniție rusesc în apropierea unei așezări rusești din Lugansk.
Într-o înregistrare video distribuită de agenția de stat rusă RIA Novosti, ofițerul din Miliția Populară a Republicii Populare Lugansk Roman Ivanov a spus că loviturile ucrainene asupra Novoaidar au distrus „mai mult de 20 de case, împreună cu un depozit plin cu îngrășăminte chimice”.
Haidai a negat afirmațiile rusești că ucrainenii ar fi vizat clădirile rezidențiale.
Japonia îngheaţă activele fiicelor lui Putin
ACTUALIZARE 8.40 Japonia a impus marţi noi sancţiuni Rusiei, îngheţând activele a 398 de cetăţeni ruşi, printre care fiicele preşedintelui Vladimir Putin şi soţia ministrului de externe Serghei Lavrov.
Măsurile au fost aprobate de guvernul de la Tokyo, aşa cum anunţase de vineri premierul Fumio Kishida. El a mai declarat cu aceeaşi ocazie că Japonia îşi va reduce importurile de cărbune din Rusia şi are în vedere sistarea lor în viitor, relatează dpa, citată de Agerpres.
De altfel, fiicele lui Putin sunt și pe lista sancțiunilor impuse de UE, SUA și Marea Britanie.
UNICEF: Aproape două treimi dintre copiii ucraineni au fugit din casele lor
ACTUALIZARE 8.25 Aproape două treimi din toți copiii ucraineni și-au părăsit casele în cele șase săptămâni de la invazia Rusiei, a anunțat UNICEF.
ONU a transmis că verifică decesele a 142 de copii, dar a avertizat că numărul real este în mod sigur mult mai mare.
Manuel Fontaine, directorul de programe în cadrul UNICEF, recent întors din Ucraina, a declarat că în cei 31 de ani de când face această activitate umanitară nu a mai văzut o situație ca în această țară în care 4,8 milioane dintre cei 7,5 milioane de copii din Ucraina au fost strămutați într-un timp atât de scurt.
„Din cei 3,2 milioane de copii care se estimează că au rămas în casele lor, aproape jumătate ar putea fi expuși riscului de a nu avea suficientă mâncare”, a declarat Fontaine în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU.
El a avertizat că situația este probabil mai gravă în orașe precum Mariupol și Kherson, unde nu existau servicii de apă și canalizare și aprovizionarea cu alimente și medicamente a fost întreruptă.
Între timp, ambasadorul Ucrainei la ONU, Sergiy Kyslytsya, a susținut că Rusia a scos peste 121.000 de copii din Ucraina și ar fi elaborat un proiect de lege pentru a simplifica și accelera procedurile de adopție.
Fontaine a spus că până acum „nu există nicio dovadă” a unor astfel de acuzații, dar că UNICEF va investiga problema.
ACTUALIZARE 8.10 Ambasadorul ucrainean la ONU, Serghi Kisliția, a citit luni, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, scrisoarea emoționantă a unui copil ucrainean adresată mamei sale moarte.
Diplomatul a precizat că scrisoarea a fost făcută publică în Ucraina în urmă cu câteva zile și a fost scrisă de un copil de nouă ani, după ce mama sa a fost ucisă de soldații ruși, relatează CNN.
„Mamă,
Această scrisoare este cadoul meu pentru tine cu ocazia Zilei Femeii, pe 8 martie. Îți mulțumesc pentru cei mai frumoși nouă ani din viața mea. Îți mulțumesc mult pentru copilăria mea. Ești cea mai bună mamă din lume.
Nu te voi uita niciodată. Îți doresc mult noroc în ceruri. Îți doresc să ajungi în rai. Voi încerca să mă port bine, ca să ajung și eu în rai”.
Geoană: În Ucraina intrăm „iminent” în cea de-a doua etapă a acestui război foarte sângeros deja
ACTUALIZARE 8.00 NATO estimează că este „iminentă” intrarea în a doua etapă a războiului din Ucraina, o fază a conflictului care va fi mult mai complicată și mai sângeroasă, care se va desfășura pe un front mult mai larg și care, din punct de vedere militar, se va apropia de un război clasic. Tocmai de aceea, aliații au decis să furnizeze Ucrainei tipuri de armament adaptate la noua situație, a declarat pentru Digi24 adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană. În plus, NATO urmărește, prin consolidarea flancului său estic, să asigure inclusiv o navigație liberă în Marea Neagră, într-o zonă care este vitală pentru interesele strategice, dar și economice ale NATO, ale Europei și ale României, a explicat Mircea Geoană.
„Ne este și nouă teamă într-un fel, ca oameni, că ceea ce am văzut până acuma nu este decât vârful icebergului și ne este teamă că acest lucru va putea să reprezinte, poate, pata cea mai sângeroasă a acestui război ilogic”, a declarat Mircea Geoană despre relatările care vin din Ucraina privind uciderea masivă de civili, pe care oficialul NATO nu a ezitat să le califice drept crime de război.
„Dosarul de crime de război pe care Federația Rusă - la nivel politic, dar și militar - le efectuează și le-a efectuat, din păcate, în Ucraina reprezintă o realitate. Există un efort sistematic din partea Ucrainei și a aliaților din NATO, care asistă și ajută Ucraina, pentru a documenta aceste crime de război, pentru a crea un dosar la Curtea Penală Internațională, pentru că această speță nu are cum să rămână nejudecată și nepedepsită”, a spus Mircea Geoană.
Primar: Cel puțin 10.000 de civili au murit în Mariupol
ACTUALIZARE 7.50. Cel puțin 10.000 de civili au murit în Mariupol de la începutul războiului, a declarat primarul orașului, conform BBC.
Primarul Vadim Boichenko a adăugat că în Mariupol mai sunt încă 120.000 de civili, care au nevoie urgentă de alimente, apă și medicamente.
Boichenko a mai spus că a primit rapoarte potrivit cărora rușii ar fi adunat cadavre pe care le-ar fi depozitat în frigidere într-un centru comercial imens și apoi le-ar fi ars în crematorii mobile.
ACTUALIZARE 7.30. Marea Britanie verifică informaţii despre eventuala utilizare a armelor chimice în Ucraina de către forţele ruse la Mariupol, a anunţat luni şefa diplomaţiei de la Londra, Liz Truss, scrie Agerpres.
"Sunt informaţii care indică faptul că forţele ruse ar fi folosit agenţi chimici într-un atac asupra populaţiei din Mariupol. Lucrăm de urgenţă cu partenerii noştri pentru a verifica informaţiile", a declarat Liz Truss pe contul său de Twitter. Orice utilizare a acestui tip de arme "ar constitui o escaladare bruscă în acest conflict şi îi vom cere socoteală (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi regimului său", a adăugat ea.
Parlamentarul ucrainean Ivanna Klimpuş a indicat la rândul său că Rusia a folosit o "substanţă necunoscută" la Mariupol unde mai multe persoane suferă de insuficienţă respiratorie, potrivit acesteia. "Foarte probabil arme chimice", a adăugat ea pe Twitter.
Rusia a folosit o substanță otrăvitoare împotriva soldaților ucraineni și a civililor din Mariupol, acuză Batalionul Azov pe contul său de Twiter. Informația a fost preluată de mai multe canale și publicații ucrainene.
Potrivit lui Andri Bileţki, fondatorul batalionului Azov, trei persoane au fost otrăvite acolo cu o substanţă toxică necunoscută, a spus el într-un videoclip postat pe Telegram: "Trei persoane prezintă semne clare de otrăvire cu produse chimice de război, dar fără consecinţe catastrofale".
Reprezentantul armatei separatiste la Doneţk, Eduard Basurin, citat luni de agenţia rusă Ria Novosti, a afirmat, la rândul său, că trupele care asediază Mariupol ar putea recurge la "trupe chimice care vor găsi o modalitate de a scoate cârtiţele din gaura lor", cu referire la soldaţii ucraineni baricadaţi.
Zelenski: Ocupanții au lăsat mine peste tot. Cel puțin câteva mii de astfel de obiecte sunt eliminate zilnic
ACTUALIZARE 7.20. Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: "Trupele rusești au lăsat în urmă zeci de mii, dacă nu sute de mii de obiecte periculoase. Sunt obuze care nu au explodat, mine. Cel puțin câteva mii de astfel de obiecte sunt eliminate zilnic.
Ocupanții au lăsat mine peste tot. În casele pe care le-au ocupat, pe străzi, pe câmpuri. Au minat proprietăţile oamenilor, au minat mașini, uși.
Ei au făcut în mod deliberat totul, pentru a ucide sau a mutila cât mai mulți dintre oamenii noștri, chiar și atunci când au fost forțați să se retragă de pe pământul nostru.
Astăzi (ieri, n.r.), ocupanții au emis o nouă declarație, care stă dovadă că se pregătesc pentru o nouă etapă de teroare împotriva Ucrainei și a apărătorilor noștri.
Unul dintre reprezentanţii ocupanților a declarat că ar putea folosi arme chimice împotriva apărătorilor din Mariupol".
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
