©FOTO: GULLIVER/GETTYIMAGES
Potrivit agenţiei spaniole EFE, citată de Agerpres, Curtea Supremă a trimis Parlamentului o scrisoare în acest sens, după ce un avocat a depus la instanţă o plângere. Totul s-a întâmplat înaintea dezvăluirilor făcute de însuşi Yanis Varoufakis despre planul secret de devalizare a băncilor şi creare a unui sistem bancar paralel.
Acum, un alt grup de avocaţi pregăteşte o altă plângere pe numele fostului şef al finanţelor greceşti, bazată tocmai pe declaraţiile acestuia.
Plângerea inițială împotriva lui Varoufakis a fost formulată de un avocat, care este primar al unui mic oraș de coastă și liderul unui partid nereprezentat în parlament. În opinia sa, Varoufakis nu ar fi respectat mandatul pe care i l-a acordat poporul la alegeri, respectiv negocierea unui acord care să scoată țara din recesiune.
În timp ce legislativul grec va dezbate această primă solicitare, un grup de cinci avocați va pregăti o a doua plângere, aceasta fiind legată direct de relatările despre planul privind revenirea la drahmă, ei invocând împotriva lui Varoufakis un posibil delict de divulgare a datelor personale.
La sfârșitul săptămânii trecute, cotidianul conservator grec Kathimerini a scris despre o discuție avută de Varoufakis cu membrii mai multor fonduri de risc, conversație în care fostul ministru ar fi detaliat un astfel de plan. Conform sursei citate, Varoufakis a vorbit despre obținerea codurilor fiscale ale contribuabililor greci prin piratarea site-ului Finanțelor Publice, astfel încât să poată fi creat un sistem paralel de conturi pentru plăți prin care contribuabilii ar fi efectuat ulterior tranzacții electronice.
Fostul ministru ar mai fi afirmat în cursul acelei conversații că a format un grup de cinci persoane, printre care se numără profesorul american de economie James Galbraith și un expert în informatică profesor la Universitatea Columbia și totodată vechi prieten al lui Varoufakis.
Potrivit mai multor surse media, respectivul expert în informatică ar fi secretarul general însărcinat cu sistemele informatice ale Finanțelor Publice. Însă acesta din urmă a negat aceste relatări și a susținut că protocoalele tehnice au fost concepute în așa fel încât să protejeze datele personale și să facă imposibilă o intruziune de genul celei descrise de ziarul Kathimerini.
La rândul său, Varoufakis a explicat pe blogul său personal că obiectivul urmărit a fost elaborarea unui plan de urgență pentru asigurarea lichidităților în sistemul bancar în cazul în care Banca Centrală Europeană nu ar mai fi făcut acest lucru, ceea ce s-a și întâmplat și a obligat guvernul grec să restricționeze mișcările de capital.
Drept urmare, legislativul grec va trebui să evalueze dacă Varoufakis — în prezent deputat — a acționat în limitele atribuțiilor sale, iar dacă se va considera că există motive suficiente pentru a-l investiga, atunci se va pune problema ridicării imunității sale parlamentare.
Declarațiile lui Varoufakis:
„În primele momente în care băncile sunt închise şi bancomatele încă funcţionau, trebuia să existe un sistem paralel de plăţi pentru a ţine economia pe linia de plutire şi pentru a da populaţiei sentimentul că statul este stăpân pe situaţie şi că există un plan”, a declarat Yannis Varoufakis, potrivit unei înregistrări audio.
„Am fi creat un sistem bancar paralel care, în momentul în care băncile ar fi fost închise din cauza politicii agresive a BCE, ne-ar fi oferit un spaţiu de manevră”, a explicat el.
„Am decis să spargem programul informatic al propriului minister pentru a putea copia codurile site-ului administraţiei de taxe şi impozite în cazul în care eram nevoiţi să implementăm acest sistem paralel de plăţi. Şi eram pregătiţi să avem undă verde din partea premierului”, a dezvăluit fostul ministru de finanțe.