Următoarea criză globală ar putea fi provocată de Soare. Care este riscul ca o „megafurtună” solară să ne trimită înapoi în Evul Mediu

Data actualizării: Data publicării:
ilustrație cu o erupție solară
O furtună solară destul de puternică ar putea afecta sateliții, rețelele electrice și internetul. Foto: Profimedia Images

Pene totale de curent, transmisii radio complet date peste cap și implozia internetului – aceste scene des întâlnite în filmele apocaliptice ar putea să se întâmple și în realitate, iar cauza nu ar fi una pământeană. Una dintre cele mai mari pericole pentru infrastructura globală vine tocmai de la Soare, sub forma furtunilor solare, potrivit Washington Post.

Când vorbim despre vreme, ne referim de obicei la ninsori, vânt puternic sau ploi. Dar spațiul are și el „vremea” sa, care uneori se manifestă prin furtuni solare.

Soarele este cel mai furtunos loc din sistemul solar – o minge mare de plasmă agitată cu o rotație neuniformă. Liniile câmpului magnetic al Soarelui se mișcă în continuu.

Soarele emite uneori cantități mai mari de energie decât în mod normal – aceste explozii de energie sunt cunoscute sub denumirea de furtuni solare. Zonele cele mai luminoase de pe suprafața Soarelui sunt de fapt erupții solare, care produc explozii de radiație.

O furtună solară din luna martie a emis nori uriași de particule magnetizate și plasmă fierbinte. Una dintre aceste ejecții de masă coronală s-a îndreptat direct spre Pământ.

Din fericire, această erupție nu a fost destul de puternică pentru a ne provoca probleme pe Pământ – s-au format doar câteva aurore boreale în unele regiuni. Totuși, lucrurile ar putea fi mult mai grave dacă o explozie mai intensă ar veni spre noi.

Gigantic sunspot 15-Earths wide could cause chaos this week
Furtuna geomagnetică provocată de Soare a fost de o intensitate nemaivăzută din 2003. Foto: Profimedia Images

Rețelele electrice și cablurile de internet ar putea suferi avarii catastrofale

Spre exemplu, o furtună solară poate avaria componentele electronice ale sateliților. Sateliții aflați pe orbită la peste 35.000 de kilometri distanță de Pământ, printre care se numără sateliții de telecomunicații și cei de observare a planetei, ar putea fi printre primele obiecte afectate.

O furtună solară severă ar putea provoca defecțiuni și în rândul sateliților aflați mai aproape de Pământ. În cazuri extreme, sateliții ar putea să se prăbușească în alte obiecte din spațiu sau din atmosferă.

Cablurile de fibră optică de pe fundul oceanelor care formează fundația internetului global ar putea fi afectate și ele de la câteva minute până la câteva ore.

O perturbare solară intensă ar produce o furtună magnetică ce ar copleși întreaga planetă și ar pune în pericol toate rețelele de energie electrică.

Acești nori uriași de particule încărcate electric se mișcă cu viteze de câteva mii de kilometri pe secundă și se extind pe măsură ce se apropie de Pământ.

Din cauza excesului de electricitate care s-ar scurge în pământ, fenomenul poate produce avarii catastrofale rețelelor de electricitate și cablurilor de internet.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Evenimentul Carrington și alte furtuni solare puternice din ultimii 150 de ani

Oamenii de știință au identificat trei furtuni solare în ultimii 150 de ani care au fost destul de puternice pentru a perturba viața pe Pământ: prima a fost în 1859, a doua în 1872, iar a treia în 1921.

Prima dintre cele trei este cunoscută sub numele de Evenimentul Carrington și a făcut ca toate aparatele telegrafice să o ia razna. Unele dintre ele au produs scântei, altele s-au oprit, iar unele au început să trimită mesaje ciudate fără a fi activate de om.

În ziua de azi, problemele ar fi mult mai mari: aproape toată aparatura electronică pe care se bazează lumea modernă ar putea fi dezactivată de o furtună solară destul de puternică.

Fenomenele precum erupțiile solare mari sau ejecțiile de masă coronală se produc cel mai des în perioadele de activitate maximă a Soarelui ce au loc odată la 11 ani: în 2025 ar urma să se încheie un nou ciclu.

Vestea bună este că furtunile destul de puternice să provoace pagube serioase se produc doar o dată la aproximativ 100 de ani, potrivit cercetătorilor. Vestea proastă este că au trecut mai bine de 100 de ani de la ultima furtună solară majoră.

aurora-boreală-tasmania
Aurora boreală văzută din Tasmania, după puternicele furtuni solare din perioada 29 aprilie - 12 mai 2024. Captură foto: X

Scenariul apocaliptic: sistemul GPS cedează, rețelele electrice sunt distruse și internetul face implozie

Cel mai înfricoșător aspect al furtunilor solare este că avem la dispoziție foarte puțin timp pentru a reacționa – cam 8 minute, adică timpul în care lumina ajunge de la Soare la Pământ.

Cele mai puternice erupții solare pot elibera o cantitate de energie egală cu cea produsă de 10 miliarde de megatone de TNT, ceea ce ar perturba ionosfera și ar afecta orice proces care se bazează pe semnalele emise spre Pământ din spațiu.

Radiourile ar putea ceda complet, ceea ce ar înseamnă și că ar fi imposibil să se mai comunice cu avioanele și vasele aflate în tranzit. Sistemele GPS ar putea deveni imprecise – o problemă mare pentru armată și platformele petroliere marine, ale căror operațiuni se bazează pe date foarte precise.

Și alte industrii ar întâmpina mari dificultăți, de la finanțe până la media.

Fenomenul de ejecție de masă coronală care a lovit planeta în 1989 a lăsat întreaga regiune canadiană Quebec fără electricitate, lăsând pe întuneric 6 milioane de oameni timp de nouă ore. Au fost afectate și rețelele nord-americane și europene.

Furtunile solare sunt înfricoșătoare, dar pentru ca totul să se strice, totul trebuie să meargă prost: pentru ca oamenii să se întoarcă în era pre-digitală, sistemul GPS ar trebui să nu mai funcționeze, electricitatea să fie întreruptă complet, iar internetul deconectat total.

Cele mai periculoase „megafurtuni” solare probabil că nu vor produce toate aceste efecte, dar ar putea oricum să perturbe multe sisteme.

Guvernele trebuie să se pregătească pentru furtunile solare la fel cum se pregătesc și pentru alte urgențe, încercând să prevină producerea dezastrului, cât și dezvoltând capacitatea de a răspunde rapid în cazul în care dezastrul se produce oricum.

Cu o pregătire adecvată, cel mai grav scenariu ar putea fi la fel de periculos ca o furtună severă care lovește într-o noapte înnorată.

Editor : Raul Nețoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri