Un veac de suferinţă şi negare: Erevanul cere recunoaşterea genocidului armean, dar Ankara refuză categoric

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Armenii încearcă de un secol să obţină recunoaşterea internaţională pentru genocidul care, spun ei, le-a decimat poporul în timpul Primului Război Mondial. Tot de un secol, turcii neagă de fiecare dată că armata otomană a masacrat un milion şi jumătate de oameni, ca urmare a unei politici deliberate de eliminare a armenilor.

Între timp, tot mai multe state, printre care Franţa, Rusia şi Germania au recunoscut genocidul, iar doi şefi de stat, papa Francisc şi preşedintele Germaniei, au rostit public cuvântul care înfurie Ankara.

„Recunoaşterea genocidului nu este un omagiu al omenirii pentru poporul armean şi martirii noştri. Recunoaşterea genocidului este un triumf al conştiinţei umane, al dreptăţii în faţa intoleranţei şi urii", a declarat Serj Sargsyan, preşedintele Armeniei.

„A fi în Erevan astăzi arată dorinţa de a contribui la împăcare, la reconciliere, pentru a putea să mergem înainte, deoarece amintirile n-ar trebui să ne dezbine, ci să ne unească”, a spus, la rândul său, preşedintele Franţei, Francois Hollande.

La ceremoniile de la Erevan a participat şi preşedintele Rusiei. Vladimir Putin nu a pierdut ocazia să amintească temele lui preferate: neofascismul care ameninţă Rusia şi chiar s-a plâns că ruşii sunt discriminaţi.

„Din nefericire, în zilele noastre asistăm la ascensiunea neofascismului, a naţionalismului radical, la lupta pentru putere, în timp ce antisemitismul devine tot mai puternic şi, ocazional, asistăm la manifestări de rusofobie”, a afirmat Vladimir Putin.

Dacă în Europa există o tendinţă tot mai evidentă de a recunoaşte persecuţiile împotriva armenilor drept genocid, Statele Unite evită să facă acest lucru la cel mai înalt nivel. Preşedintele Barack Obama a exprimat condoleanţele pentru pierderile de vieţi omeneşti, dar nu a folosit termenul genocid.