Un an de la Bataclan. Ce s-a schimbat în Franța?

Francezii vor marca duminică un an de la sângeroasele atacuri jihadiste, care au lăsat în urmă 130 de morţi şi peste 360 de victime în inima metropolei pariziene. Autorităţile au organizat mai multe evenimente discrete pentru comemorarea persoanelor care şi-au pierdut viaţa în urmă cu un an, iar francezii au fost rugaţi să lase o lumânare aprinsă în faţa ferestrelor pentru a-şi aminti de cele mai violente atacuri din istoria Franţei, relatează France 24, citat de news.ro

Evenimentele de comemorare a atacurilor de la Paris

În urmă cu un an, buchetele de flori acopereau petele de sânge din faţa barului Carillon, situat la o intersecţie liniştită din apropierea Senei. Acum, trotuarele sunt din nou ocupate de scaune, mese şi de francezi care râd copios, departe de imaginea morţilor întinşi pe caldarâm la 13 noiembrie 2015.

Duminică, vor avea loc mai multe evenimente discrete de comemorare, iar francezii au fost rugaţi să lase o lumânare aprinsă la fereastră pentru a-şi aminti de cele 130 de victime ale atentatelor sângeroase care au vizat sala de concerte Bataclan, şase baruri şi restaurante din Paris, precum şi Stade de France.

Prima comemorare oficială a victimelor va avea loc vineri noapte la Stade de France, unde o persoană şi-a pierdut viaţa anul trecut, atunci când avea loc un meci între echipele naţionale din Franţa şi Germania. Acum, Franţa va juca o partidă cu Suedia. Un minut de reculegere va avea loc înainte de meciul de pe Stade de France, la care va asista şi preşedintele Francois Hollande.

Însă, poate cel mai important tribut pentru victimele atentatelor va avea loc duminică în sala de concerte Bataclan. Acolo, 90 de tineri au fost masacracţi de jihadişti în urmă cu un an, în timp ce asistau la un concert al trupei Eagles of Death Metal.

Bataclan îşi va redeschide porţile pentru prima dată în ajunul comemorării atacurilor, cu un concert al lui Sting. Nu va exista nicio ceremonie oficială, însă redeschiderea sălii de concerte este văzută drept cel mai potrivit omagiu pentru cei care şi-au pierdut viaţa în urmă cu un an şi un semn de normalitate, de recuperarea a acelui ”joie de vivre”.

Toate biletele au fost vândute la doar jumătate de oră de la punerea în vânzare, iar cele mai multe au fost achiziţionate de rudele victimelor de la Bataclan.

Duminică dimineaţă vor avea loc mai multe ceremonii de comemorare a victimelor terorismului la Stade France, precum şi la cele şase baruri vizate de jihadişti - Le Petit Cambodge, Le Carillon, Cafe Bonne Biere, La Casa Nostra, La Belle Equipe şi Comptoir Voltaire.

De asemenea, o placă comemorativă cu numele victimelor va fi inaugurată la fiecare restaurant atacat de jihadişti.

Toate ceremoniile de comemorare vor fi conduse de preşedintele Francois Hollande şi de primarul parizian Anne Hidalgo.

”Pentru a respecta poziţia familiilor, toate ceremoniile vor fi discrete”, se arată într-un comunicat al Palatului Elysee.

Cum s-a schimbat societatea franceză la un an de la Bataclan

Militarii înarmaţi până în dinţi patrulează în continuare în apropierea atracţiilor turistice şi sunt o amintire vizibilă a noii realităţi din societatea franceză, după ce jihadiştii au atacat în urmă cu un an inima metropolei cosmopolite - Paris.

La sfârşitul vacanţei de vară, autorităţile franceze au anunţat că elevii vor trebui să simuleze evacuarea în cazul unui atac terorist în toate şcolile publice. Nimeni nu şi-ar fi imaginat în urmă cu un an că elevii vor învăţa la şcoală cum să scape vii dintr-un atac jihadist, însă aceasta este realitatea din societatea franceză, iar părinţii au acceptat ameninţarea continuă.

În faţa noilor ameninţări, statul francez a adoptat măsuri de securitate mai dure - de la creşterea implicării militare în lupta cu jihadiştii Statului Islamic din Siria şi până la implementarea unor măsuri drastice în lupta cu extremiştii din Franţa.

După atacurile jihadiste, Francois Hollande a declarat stare de urgenţă, iar aceasta este în vigoare şi astăzi. Francezii şi-au petrecut aproape un an sub un asediu al ameninţării teroriste, care nu a pus însă capăt organizării unor noi atentate. 

În ultimul an, francezii au fost loviţi de noi atentate teroriste. Un număr de 86 de persoane şi-au pierdut viaţa chiar de ziua naţională, în timp ce urmăreau focurile de artificii şi sărbătoreau pe promenada din Nisa. 14 iulie trebuia să fie o sărbătoare pentru francezi, dar a devenit o nouă zi de comemorare a persoanelor ucise de terorism, după ce un jihadist a intrat cu un camion în mulţimea de pe promenanda aglomerată.

Toate moscheele suspectate că propagă un discurs al urii au fost închise de autorităţile unui stat laic, în vreme ce peste 4.000 de operaţiuni anti-teroriste au avut loc sub umbrela stării de urgenţă, care oferă poliţiştilor posibilitatea de a organiza percheziţii asupra unor locuinţe în mijlocul nopţii şi de a reţine suspecţi fără aprobarea prealabilă a unei instanţe.

Doar o optime din raidurile anti-teroriste au dus la arestarea unor suspecţi, iar o comisie parlamentară a concluzionat că aceste operaţiuni sunt necesare, dar limitate.

O coaliţie de activişti pentru drepturile omului a stabilit în luna iunie că raidurile autorităţilor franceze reprezintă o lovitură gravă pentru libertăţile individuale.

De asemenea, activiştii au atras atenţia asupra agravării stigmatizării unei părţi din populaţie, adică a celor cinci milioane de musulmani care se simt vizaţi direct de noile măsuri de securitate.

Şi judecătorii s-au ales cu puteri mai mari, iar o nouă legislaţie le permite să-i condamne pe extremiştii găsiţi vinovaţi pentru terorism la până la 30 de ani în spatele gratiilor. Anterior, pedeapsa maximă pentru extremişti se ridica la zece ani de închisoare.

Numărul proceselor de terorism din instanţele franceze s-a triplat în ultimul an şi a ajuns la 350 de noi cazuri judecate.

În penitenciare, deţinuţii consideraţi radicali islamişti sunt acum ţinuţi în izolare pentru a preveni cazuri de convertire sau propagandă jihadistă.

Sociologul Michel Wieviorka a avertizat că un nou clivaj se dezvoltă în societatea franceză înainte de alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Pe de-o parte, există ”un apel pentru creşterea securităţii şi implementarea unor noi măsuri excepţionale”, însă există şi cei care cer "respectarea statului de drept şi a libertăţilor individuale”. Acest clivaj este observat cu uşurinţă în mediul politic, unde executivul socialist susţine că arsenalul stării de urgenţă este complet. Însă, politicienii de centru-dreapta militează în favoarea unor puteri mai mari pentru forţele de securitate, noi penitenciare şi creşterea numărului de poliţişti.

În acest moment, politicienii de centru-dreapta sunt creditaţi cu cele mai mari şanse pentru a câştiga alegerile prezidenţiale.

Nicolas Sarkozy a propus chiar detenţie preventivă pentru toate persoanele suspectate de radicalism religios de către forţele de securitate, chiar dacă nicio infracţiune nu a avut loc.

”Societatea franceză este într-o situaţie fără precedent de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Nu este nici război, dar nici pace. Vom avea nevoie de timp pentru a trece peste această situaţie şi a evalua consecinţele”, a declarat sociologul Gerome Truc.