Vidoclipul porno a devorat în urmă cu şase ani opoziţia de centru-stânga din Partidul Popular Republican (CHP), precum şi opoziţia de dreapta din Partidul Mişcarea Naţională (MHP). De asemenea, videoclipul a fost atribuit mişcării clericului Fethullah Gulen, care este acuzat de autorităţile turce de orchestrarea tentativei de lovitură de stta din noaptea de 15-16 iulie.
Până în acest moment, autorităţile au reţinut 34 de poliţişti şi alte două persoane, în legătură cu scandalul vidoclipului porno.
Fostul preşedinte Partidului Popular Republican, Deniz Baykal, a fost forţat să-şi dea demisia în 2010 după publicarea unui videoclip în care apărea întreţinând relaţii sexuale cu o colegă. Politicienii MHP s-au confruntat cu aceeaşi problemă un an mai târziu.
Atât executivul, cât şi cele două partide implicate în scandal, l-au învinuit pe clericul Fethullah Gulen pentru orchestrarea puciului eşuat.
De asemenea, MHP şi CHP i-au învinuit pe aşa-numiţii gulenişti pentru publicarea videoclipurilor porno, care au provocat un uriaş scandal sexual pe scena politică turcă în urmă cu şase ani. În 2013, dezvăluirea mai multor informaţii cu privire la corupţia din cercurile guvernamentale a fost învinuită tot pe seama guleniştilor.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi Fethullah Gulen au fost pentru o perioadă lungă de timp aliaţi importanţi, însă relaţiile dintre cei doi sunt mai tensionate ca niciodată. Opozanţii acuză chiar Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) pentru reuşita infiltrare a guleniştilor în structurile de stat.
În noaptea de 15-16 iulie, o facţiune din armata turcă a încercat să răstoarne regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, iar militarii au susţinut că vor să protejeze statul turc de influenţele islamice pe care înceracă să le introducă liderul de stat. Lovitura de stat a eşuat după câteva ore, atunci când sute de mii de susţinători ai preşedintelui au ieşit în stradă.
Autorităţile turce îl acuză pe Fethullah Gulen de orchestrarea loviturii de stat. După tentativa de lovitură de stat, au fost arestate 18.000 de persoane - militari, poliţişti, academicieni, profesori universitari, medici, judecători, procurori, funcţionari publici, precum şi jurnalişti - şi au fost concediaţi zeci de mii de angajaţi din toate domeniile, acuzaţi de legături cu mişcarea Gulen.
De asemenea, peste 100 de instituţii media au fost închise de către autorităţile turce, printre care se numără trei agenţii de ştiri, 16 televiziuni, 23 de posturi de radio şi 45 de cotidiene.
Sursa: News.ro