Transnistria cere oficial Moscovei alipirea la Federaţia Rusă
Potrivit agenţiei Itar-Tass, deputaţii din regiunea transnistreană solicită liderului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, să iniţieze procedura de recunoaştere a Transnistriei ca stat suveran pentru alipirea ulterioară la Rusia.
„Scopul final al poporului transnistrean este recunoaşterea statului creat”, a declarat vicepreşedintele Sovietului Suprem, Serghei Ceban.
Textul votat de Parlamentul din regiunea separatistă conţine, între altele, următoarea declaraţie: „Dreptul popoarelor la autodeterminare ar trebui să stea la baza deciziilor politice şi fiecare stat este obligat să respecte acest drept în conformitate cu normele universal recunoscute ale dreptului internaţional”.
După anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, preşedintele Sovietul Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis o scrisoare Dumei de Stat prin care a cerut ca Moscova să examineze posibilitatea alipirii şi a regiunii transnistrene.
Iniţiativa a fost respinsă categoric de autorităţile de la Chişinău, iar Moscova a dat asigurări că nu are în vedere recunoaşterea regiunii separatiste, unde deţine un contingent militar.
La rândul său, preşedintele regimului separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a cerut din nou, la 7 aprilie, într-un discurs privind situaţia din regiunea transnistreană, recunoaşterea independenţei Transnistriei şi alipirea la Rusia.
Evgheni Şevciuk a afirmat că cetăţenii din regiune trebuie să-şi hotărască singuri viitorul.
În contextul crizei din Ucraina, autorităţile separatiste de la Tiraspol au făcut de mai multe ori referire la referendumul care a avut loc în regiune la 17 septembrie 2006, când peste 97 la sută dintre locuitori s-au pronunţat în favoarea independenţei şi alipirii la Rusia.
Expert în politică externă: NJu ştiu dacă e un lucru pe care Moscova şi l-ar fi dorit în acest moment
„Implicaţiile sunt grave, pentru că avem o repetare a scenariului din Crimeea. Nu ştim reacţia de la Moscova. Mâine vor avea loc negocieri la Geneva. Acest vot complică puţin situaţia şi nu ştiu dacă e un lucru pe care Moscova şi l-ar fi dorit în acest moment.
Pentru Moldova ar însemna, dacă s-ar realiza, o desprindere a unei părţi din teritoriu, o parte care n-a ţinut de Moldova, ci a fost adăugată la ce se numea RSS Moldovenească de către Stalin. Există populaţie românească, dar care e folosită ca mijloc de a exercita presiuni asupra Chişinăului, de a-l descuraja de la orientarea spre UE şi Occident”, a declarat la Digi24 Christian Mititelu, analist de politică externă.
Potrivit acestuia, asemenea referendumuri nu vor fi recunoscute, cu atât mai mult cu cât în cazul Moldovei există interes occidental, perspectiva semnării acordului de asociere şi liber schimb cu UE.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
