Ziarul a publicat în ediţia online de vineri două documente - unul privind proceduri utilizate de NSA pentru a viza străini, celălalt privind proceduri utilizate de NSA pentru a minimiza date colectate de la americani - trimise Curţii secrete pentru Supravegherea Informaţiilor Externe (Curtea FISA), semnate de procurorul general Eric Holder şi datate la 29 iulie 2009.
Documentele dezvăluite detaliază, între altele, circumstanţele în care datele colectate de la americani de către serviciile de informaţii externe sunt distruse şi paşii pe care analiştii trebuie să îi facă pentru a verifica dacă ţintele se află în afara Statelor Unite.
În paralel cu aceste prevederi, politicile cu privire la date ale Curţii FISA permit NSA să păstreze date ce pot conţine detalii despre americani până la cinci ani şi să reţină şi să utilizeze comunicaţii interne „obţinute neintenţionat”, în cazul în care acestea conţin informaţii utile, despre activităţi criminale, ameninţări la adresa proprietăţii sau persoanelor, sunt criptate ori conţin orice informaţii relevante pentru securitatea informatică.
De asemenea, ele permit NSA să stocheze „informaţii străine” conţinute în comunicaţii avocat-client şi să acceseze comunicaţii colectate de la numere de telefon sau „aparate aflate în Statele Unite”, pentru a stabili dacă ţintele se află în Statele Unite, în vederea unei încetări a supravegherii.
Astfel, câmpul larg de aplicare al ordinelor Curţii şi natura procedurilor prevăzute de documente par să contrazică asigurările oferite de preşedintele Barack Obama şi oficiali de rang înalt, care au declarat că NSA nu poate accesa apelurile sau e-mailurile americanilor fără mandat.
Documentele mai arată că marja de apreciere în privinţa celor care sunt vizaţi de puterea NSA de supraveghere externă revine în mod direct analiştilor Agenţiei, fără să recurgă la tribunale sau superiori ierarhici, deşi o parte dintre deciziile de supraveghere sunt examinate de echipe de audit intern în mod regulat, notează ziarul.
The Guardian subliniază că natura vastă a rolului de supraveghere al Curţii şi puterea discreţionară acordată analiştilor NSA pun la îndoială asigurările date de administraţia Obama şi giganţii în domeniul Internetului, în urma dezvăluirii programului PRISM, potrivit cărora conţinutul comunicaţiilor online sunt predate NSA exclusiv în baza unui mandat.
„Cu excepţia cazului în care un cetăţean american este vizat în mod specific, ordinele emise de Curtea (FISA) utilizate de NSA pentru a obţine acele informaţii în cadrul PRISM sunt doar ordine generale FAA, ci nu mandate individualizate vizând indivizi anume”, relatează The Guardian, potrivit MEDIAFAX.
Înarmată cu aceste ordine generale, NSA este împuternicită să oblige firme de telefonie şi Internet să îi predea comunicaţiile oricărei persoane identificate de NSA, afirmă publicaţia, adăugând că tribunalul secret FISA nu joacă niciun rol în selectarea acestor persoane şi nici nu monitorizează cine este selectat de către Agenţie.