Soluții extreme pentru criza imigranților
Înspăimântaţi de valul de refugiaţi ce se îndreaptă spre ei, unii lideri europeni s-au lansat în declaraţii, unele dintre ele pline de hazard. Și iată un exemplu de astfel de afirmație, venit de la vicepremierul Cehiei. Acesta a spus că „frontierele externe ale spaţiului Schengen ar trebui închise, iar NATO ar trebui să ne ajute să ne protejăm de fluxul migrator”. La rândul său, preşedintele Cehiei consideră că situaţia este atât de gravă încât se impune înfiinţarea unei armate a Uniunii Europene.
Vicepremierul ceh consideră că spaţiul Schengen ar trebui să se transforme într-o fortăreaţă după ce criza refugiaţilor a dovedit cât de vulnerabile sunt în realitate graniţele. Italia, Grecia şi chiar Spania n-au putut întoarce din drum bărcile pline cu imigranţi. Acum, că fluxul refugiaţilor este de nestăpânit, liderii europeni, impasibili în ultimele luni în faţa acestei probleme, vin cu idei radicale. Germania a avansat chiar ipoteza unei suspendări a acordului de liberă circulaţie pentru a împiedica înaintarea refugiaţilor spre Vestul Europei.
„Noi suntem susţinători ai Spaţiului Schengen, mai ales în Germania. Suntem în centrul Europei, iar Schengen este o realizare uriaşă. Dar dacă nimeni nu mai respectă legea, atunci Spaţiul Schengen este în pericol. De aceea, avem nevoie urgent de soluţii la nivel european, pentru ca Acordul Schengen să rămână în vigoare. Aş vrea să evităm o astfel de soluţie, dar nu o putem ignora”, a declarat Thomas de Maiziere, ministrul german de Interne.
Printre soluţiile la care liderii europeni sunt gata să apeleze pentru a opri valul de imigraţi sunt mobilizarea armatei şi suplimentarea efectivelor de polițişti. Ungaria va trimite la graniţă alţi 2.100 de poliţişti, pe lângă cei o mie detaşaţi deja. Cehia este gata să întărească paza la frontierele naţionale cu 2.600 de soldaţi, în timp ce Austria ar putea detaşa 500 de militari. Comisia Europeană spune că a primit solicitări de finanţare, fără a preciza sumele cerute.
Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, afirmă că a primit din partea Ungariei o solicitare pentru asistenţă de urgenţă şi „este analizată cu celeritate pentru a furniza ajutorul cerut”.
Comisia Europeană a devenit în ultima vreme ţinta criticilor statelor membre UE pentru lipsa de acţiuni concrete în gestionarea situaţiei refugiaţilor. Executivul european a reproşat la rândul său că planul elaborat în primăvară nu a fost niciodată respectat.
„În luna mai, când ne-am prezentat proiectul, am insistat asupra faptului că în primă instanţă vom gestiona în regim de urgenţă situaţia din Italia şi Grecia şi am propus un sistem de relocare pentru 40.000 de persoane”, a mai ținut să precizeze Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Redistribuirea lor pe teritoriul Uniunii Europene nu a mai avut loc niciodată, iar realitatea actuală dovedeşte că planul oficialilor Comisiei Europene este mult depăşit.
Conform cotelor propuse, dintre cei 40.000 de azilanţi, România ar fi trebuit să primească peste două mii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
