Piraeus, Alpha Bank, National Bank of Greece şi Eurobank şi-ar putea pune operaţiunile în numai două bănci.
National Bank of Greece şi Eurobank activează pe piaţa românească sub numele Banca Românească, respectiv Bancpost, şi împreună cu Piraeus şi Alpha Bank dețin 12% din activele bancare din România.
Sub protecţia anonimatului, sursele Reuters declară că indiferent dacă guvernul de la Atena ajunge sau nu la un acord cu creditorii, indiferent dacă reuşeşte sau nu să obţină o nouă tranşă de împrumut, băncile greceşti ar putea fuziona - tot haosul politic și economic le-au produs răni prea adânci ca să se mai descurce singure.
Chiar și în condițiile în care extragerile de la bancomat au fost limitate la 60 de euro pe zi, Asociația Băncilor Grecești a anunțat astăzi că acestea vor mai avea bani până luni. Sunt în plină criză de lichiditate în condițiile în care depozitele au ajuns la minimul ultimului deceniu iar Banca Centrala Europeană a plafonat finanțarea de urgență destinată băncilor.
Chiar dacă problemele de lichiditate se rezolvă, sectorul bancar trebuie să fie recapitalizat încă o dată, restructurat şi întărit, fiindcă în urma crizei grecesti, marile banci ajung să aibă munți de credite neperformante și expunere mare pe obligațiunile statului.
Pericolul e să intre în insolvență, dar fuziunile, spun sursele Reuters, se vor face pe modelul Ciprului, care și-a curățat sistemul bancar tot prin unirea unor bănci și închiderea altora. Bank of Cyprus şi Laiki au fost restructurate ca parte a programului cipriot de salvare - prima a preluat activele bune, iar Laiki pe cele rele, după care a fost închisă.
Aplicarea aceluiaşi model în Grecia nu ar pune în pericol banii deponenților deoarece conturile acestora ar fi transferate în portofoliul băncii care face preluarea.
Trei din cele patru mari bănci din Grecia au avut probleme la testele de stres ale BCE, doar Alpha Bank a fost găsită sănătoasă, ceea ce ar maximiza șansele ca banca să nu fie preluată ci să preia o banca mai slabă.
Un nou plan de salvare pentru Grecia ar putea veni la pachet cu o astfel de restructurare însă e foarte greu de acceptat politic, mai ales de către un guvern de stânga. Fuziunile și închiderea băncilor rămase cu activele slabe ar însemna totodată un val de concedieri, deloc confortabil în condițiile unui șomaj de 25%.
O altă problemă ar fi concentrarea sistemului bancar. Dacă patru bănci mari devin două, competiţia are de suferit. În ciuda obstacolelor însă, sursele Reuters spun că fuziunile sunt necesare, dar vor avea loc pe termen ceva mai lung.