Ruta arctică. UE suspectează Rusia că se folosește de criza refugiaților pentru a obține avantaje politice

FOTO: Gulliver/GettyImages

Care ar fi motivațiile Moscovei pentru o astfel de strategie? Fie Rusia vrea să obțină concesii, fie vrea să distrugă unitatea europenilor în privința sancțiunilor pe care i le-au impus pentru acțiunile din Ucraina, arată The New York Times.  E suficient ca un singur stat din cele 28 membre ale UE să facă opinie separată pentru ca regimul sancțiunilor să se prăbușească, menționează publicația americană.

„Din păcate, pare o demonstrație politică din partea Rusiei”, spune Ilkka Kanerva, fost ministru de externe al Finlandei, în prezent președinte al Comisiei parlamentare pentru apărare. „Se pricep foarte bine să transmită semnale. Vor să arate că Finlanda ar trebui să fie foarte atentă când ia decizii în legătură cu lucruri precum exercițiile militare, parteneriatul cu NATO și sancțiunile UE împotriva Rusiei”, spune Kanerva.

Spre deosebire de fluxurile de refugiați și imigranți care ajung în Grecia cu bărcile, al căror ritm este impus în bună măsură de vremea din Maree Egee, ruta prin Rusia depinde aproape în întregime de voința Serviciului Federal de Securitate (FSB) de a deschide sau a închide granița puternic militarizată, împânzită de baze, a regiunii.

Astfel, dacă de la începutul anului se înregistraseră deja 800 de refugiați într-o regiune din Finlanda unde anul trecut nimeni nu solicitase azil, brusc acest val s-a oprit, după ce președintele Vladimir Putin a vorbit de necesitatea stopării fluxului de refugiați în Europa.

The New York Times prezintă cazul unui refugiat afgan, care i-a plătit 6.000 de dolari unui intermediar din Moscova pentru a obține un ordin de expulzare pentru familia sa, emis de autoritățile din Rusia. Au fost conduși apoi de ghizi ruși până la granița cu Finlanda, iar acolo au depus solicitări de azil.

Jorma Vuorio, directorul general al Departamentului pentru Migrație al Finlandei, se declară surprins de „fenomenul complet nou” al solicitanților de azil care vin din Rusia. Afluxul de imigranți pe ruta arctică a început vara trecută când peste 5.000 de imigranți au venit brusc din Rusia, pe biciclete, trecând în Norvegia pe la granița nordică a Rusiei, până atunci foarte bine păzită. Apoi, la 30 noiembrie, autoritățile ruse au reintrodus controalele la graniță, după ce oficiali norvegieni au venit la Moscova pentru a vorbi despre fluxul de refugiați.

Apoi ruta migranților s-a mutat către sud, spre granița Rusiei cu Finlanda, unde rușii nu i-au mai blocat pe călătorii fără vize, dar e posibil ca astfel de decizii să se fi luat nu neapărat la nivel oficial, ci sub influența unor rețele de traficanți, nmai spun oficialii finlandezi.

Ca și în conflictul cu Siria, criza refugiaților din Europa dă ocazia Moscovei să se afirme ca o putere indispensabilă pe care Europa nu-și permite să o ignore, cu atât mai mult să i se opună, notează New York Times.  Iar prin acțiunile militare din Siria, Rusia a provocat deplasări ale populației, ceea ce se adaugă suspiciunilor, în special ale SUA, că Moscova vrea să exploateze în scopuri politice criza refugiaților din Europa, adaugă publicația.