Rusia vs SUA. Noua cursă a înarmărilor

„Următoarele două luni sunt periculoase. Este un risc de război mondial”. Avertismentul ministrului de Externe al Ungariei

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Luna aceasta, Statele Unite au testat un nou tip de bombă nucleară. Imediat, Rusia a acuzat că este o provocare şi a anunţat că va face şi ea ceva asemănător. Iar aceasta este doar una dintre cele mai recente dovezi că cele două superputeri militare sunt din nou într-o cursă a înarmării.

Există însă riscul unui război între SUA şi Rusia? Nu, dar tensiunile actuale au răcit extrem de mult această relaţie al cărei dezgheț abia începuse. Dovezile sunt la vedere: de la limbajul din ce în ce mai belicos şi până la scutul de la Deveselu sau exerciţiile NATO, care au devenit practic nişte rotaţii de trupe pe tot parcursul anului.

Mai este un exemplu: la începutul acestei luni, şeful NATO a inaugurat un centru de comandă în cartierul Drumul Taberei din București. Mai mult, România va găzdui armament greu american. Când au auzit de acest plan, ruşii au anunţat că îşi vor mări arsenalul nuclear. Un arsenal pe care, în 2011, rușii și americanii promiteau să îl micşoreze. Dar asta era în 2011.

Unul dintre cele mai importante proiecte militare ale Rusiei este cel legat de bombardierele hipersonice, bombardiere capabile să lanseze focoase nucleare ce ar putea penetra sistemele antirachetă existente. Un astfel de sistem este scutul de la Deveselu. Armata rusă a testat deja aceste aparate de zbor, potrivit unui raport de specialitate citat de presa americană.

Dar ruşii nu sunt singurii care au un astfel de program. Şi Statele Unite, dar şi China fac acelaşi lucru, motiv pentru care experţii vorbesc despre o nouă cursă a înarmării.

„Supravieţuirea ţării noastre este cel mai important obiectiv al securităţii naţionale. Principalul rol al forţei nucleare americane este să împiedice un atac asupra Statelor Unite, aceasta fiind singura ameninţare existenţială cu care ne confruntăm. Deşi ne dorim o lume fără arme nucleare, ne confruntăm cu realitatea dură că Rusia şi China îşi modernizează rapid arsenalele deja performante, în vreme ce Coreea de Nord continuă să dezvolte arme nucleare şi mijloacele de a le folosi împotriva Statelor Unite”, explica, la 25 iulie, în Congresul SUA, Bob Work, adjunct al secretarului american al apărării.

Arsenalul nuclear american este însă foarte îmbătrânit. Următorul preşedinte al Statelor Unite va trebui să îl refacă. Preţul este uriaş: o medie de 18 miliarde de dolari pe an din 2021 şi până în 2035, conform calculelor Departamentului Apărării.

De cealaltă parte a lumii, oficialii ruşi văd în toate gesturile americane o provocare. Prima pe lista lor este decizia americanilor de a prepoziţiona armament greu în ţările NATO din estul Europei, inclusiv în România.

„Dacă Statele Unite chiar vor desfăşura armament - inclusiv tancuri, baterii de artilerie şi alte echipamente - în ţările din Europa de Est şi în ţările baltice, atunci va fi cea mai agresivă mişcare a Pentagonului şi a NATO de după Războiul Rece (...). Rusiei nu îi rămâne altă opţiune decât să îşi întărească flancul vestic”, declara la BBC generalul Iuri Iakubov, oficial al Ministerului rus al Apărării.

Declaraţiile războinice ale Rusiei sunt urmărite atent şi de NATO, după cum a mărturisit şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru Digi24. Totuşi, el s-a ferit să confirme dacă această cursă a înarmării va face şi Alianţa să îşi schimbe strategia privind armele nucleare, aşa cum s-a vehiculat în presă la începutul verii.

Luca Niculescu: Este posibil ca NATO să îşi revizuiască strategia privind armele nucleare?

Jens Stoltenberg: Ceea ce facem este să analizăm atent ceea ce face Rusia, activităţile sale nucleare, pentru că vedem că Rusia investeşte în noi capacităţi nucleare.

Luca Niculescu: Vladimir Putin a spus asta recent.

Jens Stoltenberg: Face tot mai multe exerciţii cu arme nucleare. Şi, de asemenea, foloseşte tot mai mult retorica nucleară, ca parte a poziţiei sale de apărare.

Statele Unite şi China sunt, fără îndoială, cele două superputeri ale vremurilor noastre. Nu doar economic, ci şi militar. Preţ de multe decenii, americanii au dominat scena internaţională fără prea multă concurenţă. China, însă, a venit din urmă şi a investit uriaş în apărare, pentru a putea ajunge din urmă Statele Unite. Chiar şi aşa, însă, americanii investesc în armată mai mult decât următoarele şapte ţări la un loc, prima dintre ele fiind chiar China. Aşa se face că tensiunile recente dintre China şi SUA, atât din cauza atacurilor cibernetice împotriva americanilor, dar şi din cauza situaţiei din Marea Chinei de Sud, sunt foarte îngrijorătoare.