INTERVIU EXCLUSIV. Secretarul general al NATO: „Suntem pregătiți să protejăm şi să apărăm România faţă de orice ameninţare”
Luca Niculescu: Domnule secretar general, este prima vizită a dumneavoastră în România, tocmai aţi vizitat această unitate de integrare a forţelor NATO. Alt centru se va deschide anul viitor. Ce importanţă are acesta pentru NATO? Ce va aduce nou?
Jens Stoltenberg: Acest mic centru de comandă este foarte important pentru că stabileşte o legătură foarte importantă între forţele naţionale române şi forţele multinaţionale NATO. Este important pentru planificare, pentru exerciţii şi, de asemenea, pentru situaţii de întărire a forţelor, dacă este nevoie. Aşadar, acest centru este expresia puternică a solidarităţii din interiorul NATO şi suntem pregătiți să protejăm şi să apărăm România faţă de orice ameninţare.
Luca Niculescu: România a făcut o propunere pentru a deveni un centru regional pentru instruire şi simulare în sud-estul NATO. Ce părere aveţi despre această propunere?
Jens Stoltenberg: Eu salut toate iniţiativele din România şi din alte ţări aliate care pot dezvolta şi spori capacitatea noastră de apărare şi capabilităţile şi îmbunătăţesc modul în care acţionăm împreună. Desigur, vom analiza această propunere, dar şi alte propuneri şi suntem foarte impresionaţi de contribuţiile majore ale României, de mulţi ani, la apărarea colectivă şi la misiunile noastre în afara spaţiului NATO, în Afganistan şi Kosovo.
Luca Niculescu: Există planuri pentru a aloca 2% din PIB Apărării, până în 2017. În ce domenii credeţi că ar trebui investiţi aceşti bani?
Jens Stoltenberg: În primul rând, aş vrea să laud România pentru că este un lider adevărat şi pentru că a fost capabilă să sporească cheltuielile militare pentru mai mulţi ani. Şi România a fost capabilă să mărească cheltuielile militare şi, în acelaşi timp, să scadă deficitul, iar acest lucru demonstrează faptul că aţi luat unele decizii dificile, dar foarte importante cu privire la cum vă administraţi economia, cum promovaţi creşterea şi, de asemenea, crearea fundaţiei economice pentru creşterea cheltuielilor militare. Avem nevoie de creşterea capacităţii de acţiune, de pregătire, mai multe exerciţii şi, desigur, mai mult echipament nou. Şi vom colabora cu România ca parte a procesului de planificare NATO pentru a discuta exact în ce echipamente şi capacităţi îi recomandăm României să investească.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în vizită la sediul Unității pentru Integrarea Forțelor NATO din Bucuresti. Foto: Inquam Photos
Luca Niculescu: Aţi spus că NATO trebuie să îşi dezvolte apărarea pentru a face faţă acţiunilor Rusiei în Ucraina. Cât de departe se poate merge cu această dezvoltare, pentru că deja s-a dublat numărul trupelor din Forţa de Reacţie Rapidă, Washingtonul este pe cale să trimită arme grele în Europa. Ştiţi să fie şi alte planuri?
Jens Stoltenberg: Facem foarte mult, implementăm cea mai mare forţă colectivă de apărare de după Războiul Rece prin dublarea, aproape, a Forţei NATO de Reacţie, cu centre ce comandă mai mici în România dar şi în alte cinci state membre din partea estică a Alianţei şi, de asemenea, cu mai multă prezenţă militară, mai multe exerciţii, mai multe trupe, mai multe manevre în România, ca parte a Alianţei. Noi analizăm în mod constant necesitatea de a dezvolta chiar mai mult şi de a investi mai mult în apărarea noastră colectivă, dar acestea sunt subiecte pe care le vom analiza constant, după care vom lua decizii.
Luca Niculescu: Este posibil ca NATO să îşi revizuiască strategia privind armele nucleare?
Jens Stoltenberg:Ceea ce facem este să analizăm atent ceea ce face Rusia, activităţile sale nucleare, pentru că vedem că Rusia investeşte în noi capacităţi nucleare... Face tot mai multe exerciţii cu arme nucleare şi, de asemenea, foloseşte tot mai mult retorica nucleară, ca parte a poziţiei sale de apărare.
NATO analizează ceea ce a făcut Rusia şi ce face Rusia şi apoi învăţăm din perioada Războiului Rece, pentru că atunci când vine vorba despre arme nucleare trebuie să abordăm subiectul cu precauţie, într-o manieră predictibilă şi transparentă. Este, de fapt, întărirea capacităţii de reacţie a forţelor noastre, creşterea prezenţei în partea de est a Alianţei. Este un răspuns şi faţă de poziţionarea nucleară a Rusiei pentru că este parte a unui scenariu mai amplu, pe care l-am văzut la Rusia de ceva timp, şi acesta este motivul pentru care ne adaptăm, pentru că lumea se schimbă.
Luca Niculescu: România este o ţară conducătoare în apărarea cibernetică a Ucrainei. Ce s-a realizat până acum?
Jens Stoltenberg: Ceea ce România a realizat, ca ţară conducătoare în ceea ce numim ajutorarea Ucrainei pentru dezvoltarea capacităţilor sale cibernetice de apărare, este o contribuţie foarte importantă. Aceea de sporire a capacităţii Ucrainei de a-şi apăra reţelele de internet, sistemele cibernetice. Şi, desigur, sunt acţiuni de o mare importanţă pentru că am văzut că atacurile cibernetice şi războiul cibernetic sunt parte a numeroaselor tipuri de conflict şi, prin urmare, trebuie să ajutăm Ucraina pentru dezvoltarea sistemului de apărare cibernetică. Iar România face acest lucru şi îi suntem recunoscători pentru contribuţie.
Luca Niculescu: NATO a trimis experţi în Republica Moldova pentru modernizarea armatei acestei ţări. De ce faceţi acest lucru?
Jens Stoltenberg: Vom acorda sfaturi, instruire şi ajutor Republicii Moldova pentru a-şi moderniza forţele de apărare pentru că noi credem că trebuie să ne ajutăm vecinii. Când vecinii noştri sunt mai stabili, şi noi suntem mai protejaţi. Iar Republica Moldova merită sprijinul nostru şi NATO acordă susţinere politică pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei dar, de asemenea, acordăm sprijin practic, ajutor pentru infrastructură, instruire şi consiliere forţelor armate moldovene pentru a le ajuta să se apere singure.
Luca Niculescu: Cum se poate realiza acest lucru într-o ţară atât de săracă şi care alocă 0,3% din buget pentru apărare?
Jens Stoltenberg: E mai important că îi ajutăm cu sfaturi din partea NATO şi a ţărilor NATO pentru construirea infrastructurii. Moldova a fost o ţară care a fost intimidată de către Rusia, Rusia are trupe în Transnistria, iar acest lucru nu face decât să sublinieze importanţa ajutorului nostru către ei pentru modernizarea forţelor lor armate.
Luca Niculescu: Statul Islamic cucereşte teritorii în Siria, Irak, este în spatele atacurilor mortale din Tunisia, din Egipt. Poate face ceva NATO?
Jens Stoltenberg: NATO este foarte îngrijorată de violenţa, instabilitatea, violenţa barbară pe care o vedem spre sudul Alianţei, în Irak, Siria, Africa de Nord, Orientul Mijlociu. Toţi aliaţii NATO participă la coaliţia împotriva Statului Islamic şi, de asemenea, colaborăm cu statele partenere din regiune, de exemplu cu Iordania, prin construirea de capacităţi, instruire, consiliere, asistenţă, astfel încât Iordania să îşi dezvolte capacitatea de apărare pentru a contribui la stabilitatea în regiune. Suntem în plin proces de finalizare a unui acord cu guvernul Irakului pentru crearea de infrastructură de apărare în Irak, instruire, consiliere a forţelor armate ale Irakului. Iar ideea este de planificare a stabilităţii fără să desfăşurăm mereu un număr mare de forţe. Uneori trebuie să desfăşurăm forţe, dar pe termen lung cred că este o soluţie mai bună dacă le putem crea posibilitatea ţărilor din regiune să se apere singure, să capete stabilitate şi să lupte singure contra Statului Islamic. Noi le vom ajuta, le ajutăm, dar pe termen lung fiecare ţară trebuie să fie capabilă să îşi asigure propria securitate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
