Rusia speculează zonele gri ale sancţiunilor - aceasta este marea frică a oficialilor de la Bruxelles, frică împartășită însă şi de americani. Kremlinul se pregăteşte să împrumute 3 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale - ar fi prima emisiune de obligaţiuni de după anexarea Crimeei. Doar că Uniunea Europeană avertizează că banii ar putea fi folosiţi pentru a obloji tocmai companiile de pe lista de sancţiuni.
O candidată ideală ar fi banca de stat VEB, scrie Financial Times. A dat împrumuturi motivate politic, precum constructia stadionului olimpic de la Sochi, de pildă, sau pentru a achiziţia oţelăriilor din estul Ucrainei. Însă după atâta largheţe a rămas cu o gaură de 13 miliarde de euro care trebui cumva acoperită şi se va face printr-o majorare de capital, fiind o entitate controlată de stat. Dacă Rusia împrumută cele 3 miliarde de pe pieţele internaţionale, o parte din banii de la stat poate merge către VEB, care ar face rost de bani străini deşi e sub sancţiuni. În această situaţie sunt însă mulţi coloşi de stat, mai ales că nu i-au sufocat doar sancţiunile ci şi ieftinirea abruptă a petrolului şi a gazelor.
Însă şi statul în sine are nevoie ca de aer de banii din afară. E aşteptat să trăiască un 2016 recesionist. Ar fi al doilea an de criză iar cheltuielile publice au fost deja tăiate cu 10 procente. În acelaşi timp Kremlinul spune că Rosneft, Aeroloft şi colosul diamantelor Alrosa ar putea fi curând privatizate, prin vânzarea de achete minoritare. Aşa se face că Moscova se declară dezamăgită de încercările Bruxellesului de a-i închide poartă către pieţele internaţionale. Însă de foarte multe ori oficialii de la mosocva s-au declarat deschişi privatizărilor, doar că nu au făcut nimic în afatră să vorbească despre asta.
În aceste contre dintre est si vest, ambele părţi ar putea avea partea lor de adevăr. Şi cum sistemul sancţiunilor chiar poate fi scurtcircuitat fără ca cineva să fie tras la răspundere, totul va ţine în final de băncile care vin cu banii. Sunt avertizate că e riscant să împrumute Rusia, dar în lumea financiară riscul se plăteşte bine. În aceste condiţii, randamentele la care se împrumută Rusia ar putea fi destul de mari, astfel că unele bănci ar fi tentate să imprumute. Sau din contră, ar putea evita Rusia de teama că nu-şi vor recupera niciodată banii. Riscul financiar însă e mult mai mic decât cel politic. Totuşi potrivit datelor Bloomberg, din cele 25 de bănci străine invitate să participe la emisiunea de obligaţiuni, JP Morgan, Bank of America, Citigroup, Wells Fargo şi Morgan Stanley au spus un nu clar. Firul care le uneşte este că toate sunt din America. Europencele sunt ]n general mai deschise. La fel si asiaticele.