În paralel, indicele RTS al bursei de la Moscova a înregistrat o cădere de 17% atingând cel mai scăzut nivel de după luna martie 2009, scrie Agerpres.
"Evident, asistăm la un atac speculativ asupra rublei", a declarat Aleksei Miheiev, de la banca rusă VTB24.
Acesta este cel mai grav declin înregistrat de rublă după criza financiară rusească din 1998. Atunci, rubla s-a prăbușit în câteva zile, fapt care a obligat autoritățile de la Moscova să declare intrarea în incapacitate de plată. Deși, în prezent, finanțele publice și rezervele valutare ale Rusiei sunt într-o stare mult mai bună decât în 1998, analiștii avertizează că Rusia riscă să intre într-o criză valutară.
Banca centrală a Rusiei a decis, marți, să majoreze dobânda de politică monetară de la 10,5% la 17%, după ce la data de 11 decembrie autoritățile de politică monetară de la Moscova au majorat costul creditului de la 9,5% la 10,5%. Analiștii consideră că majorarea ratei dobânzii la 17% este o măsură disperată, în condițiile în care rubla s-a depreciat cu peste 45% în acest an, pe fondul scăderii prețului petrolului, dar și al aversiunii investitorilor față de activele rusești în urma sancțiunilor impuse Moscovei de statele occidentale.
De la începutul anului și până în prezent, Banca centrală a Rusiei a cheltuit peste 80 de miliarde de dolari pentru a susține cursul de schimb al rublei, dintre care opt miliarde de dolari numai de la începutul lunii noiembrie când a decis să floteze rubla. Rusia dispune în continuare de rezerve valutare de aproximativ 416 miliarde de dolari.
Scăderea rublei este consecință și a declinului prețului petrolului, care marți a coborât sub pragul de 60 de dolari per baril pentru prima dată după luna iulie 2009. Veniturile din exporturile de petrol și gaze naturale sunt responsabile pentru jumătate din bugetul Rusiei, țară care nu este membră a OPEC, chiar dacă este al doilea mare producător mondial de țiței.