În raportul Amnesty International, care analizează situaţia respectării drepturilor omului la nivel global, România e criticată pentru că, la 25 de ani de la înlăturarea regimului comunist, autorităţile au încă probleme legate de respectarea unor drepturi şi libertăţi personale.
„În decembrie Comitetul ( n.r. - Comitetul ONU pentru drepturi economice, sociale şi culturale) a criticat eşecul guvernului de a asigura o protecţie eficientă unui număr de drepturi consacrate de Comitetul ONU, inclusiv dreptul la o locuinţă adecvată, apă şi salubritate, precum şi drepturi sexuale şi reproductive”, se arată în raportul Amnesty International.
Cea mai mare problemă a României, din perspectiva Amnesty International, este legată de discriminarea romilor.
„Autorităţile locale au continuat evacuările forţate ale comunităţilor rome. Unii au fost relocaţi în locuinţe inadecvate sau au fost lăsaţi pe drumuri. (...) Mai mulţi oficiali au folosit un limbaj discriminatoriu şi stigmatizant. În februarie, (n.r. anul trecut) preşedintele Traian Băsescu a fost amendat pentru a doua oară de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării”, adaugă Amnesty International.
De altfel, noul raport Amnesty International este foarte critic la adresa tuturor guvernelor lumii. Comunitatea internaţională este criticată pentru răspunsul ruşinos şi lipsa de reacţie în faţa conflictelor din state precum Ucraina, Siria sau Irak, în urma cărora milioane de civili au fost uciși şi alte milioane au fost nevoiţi să se refugieze.
Cele mai dure critici sunt la adresa celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China.
„Consiliul de Securitate al ONU a fost creat pentru a asigura pacea şi securitatea şi a eşuat lamentabil. Unul dintre instrumentele care au dus la acest eşec este abuzul dreptului de veto al celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate”, a declarat Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International.
În acest context, Amnesty International cere guvernelor să nu mai pretindă că protejarea civililor este peste puterile lor şi recomandă renunţarea la dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU în situaţii în care se vorbeşte despre genocid şi alte atrocităţi în masă.