RETROSPECTIVE 2014| Anul provocărilor pe scena politică internaţională
Tensiunile separatiste din Ucraina şi anexarea Crimeei sunt momentele în care Occidentul conştientizează că Rusia, fie ea țaristă, sovietică sau capitalistă, mizează pe aceleași tendințe expansioniste. Astfel, la 25 de ani de la Căderea Cortinei de Fier, una nouă pare să se ridice tot mai ameninţătoare. Sunt mugurii unui nou Razboi Rece.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei, declară răspicat : "Rusia continuă să încalce legislaţia internaţională. Dintr-o dată, ţările vecine nu mai sunt parteneri, ci sfere de influenţă. Şi nu vom depăşi aceste probleme, dacă nu le vom spune pe nume".
Cele mai vulnerabile, potrivit analiştilor, sunt Polonia, Ungaria, România, Bulgaria și Turcia. Privite în ansamblu, aceste ţări formează un coridor, de la Marea Baltică, la Mediterană şi Marea Neagră, o zonă-tampon între Occident și Rusia. Ca atare, aceste state reprezintă miza geopolitică a momentului.
Puse în faţa unei posibile confruntări cu Rusia, marile puteri occidentale - Statele Unite, Germania şi Marea Britanie- s-au uitat mai atent, pe harta Europei de Est pentru a-si evalua aliaţii şi au înţeles că securitatea la Marea Neagră depinde în mare măsură de rolul pe care va alege să îl joace România. "România nu a fost vizitată de vicepreşedintele Joe Biden sau de secretarul de Stat Chuck Hagel doar pentru că dintr-o dată toţi au fost cuceriţi de ideea de a merge să-i viziteze pe români. Sunt realişti. S-au uitat pe hărţi şi au înţeles cum se vor face jocurile. Polonia este blocată. Turcia este prea puternică pentru a se supune americanilor. România este însă statul care se poate folosi de interesul american în foarte multe domenii: economic, politic, militar" susţine George Friedman, preşedintele Stratfor.
De provocările Rusiei nu scapă nici Republica Moldova. Micul stat de peste Prut încearcă de 25 de ani să iasă de sub sfera de influenţă a Rusiei şi să se apropie de Occident. Anul acesta a semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană şi a menţinut la putere, în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, o alianţă pro-europeană. Se teme însă că influenţa pe care Rusia o are în regiunea separatistă Transnistria i-ar putea da toate aceste planuri peste cap.
Iurie Leancă, premierul Republicii Moldova: "Eu sper foarte mult ca toţi actorii internaţionali să înţeleagă că acest război, această confruntare care se aseamănă tot mai mult şi mai mult cu Războiul Rece, afectează interesele tuturor, nimeni nu este imun.Deci vreau să cred că raţiunea va triumfa şi atunci când raţiunea triumfă e loc pentru discuţii rezonabile şi compromisuri în interesul tuturor."
Pentru moment, relaţiile Chişinăului cu Moscova rămân reci. Iar Kremlinul s-a mulţumit să dea asigurări că nu doreşte şi anexarea altor teritorii. Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, declară: "Nu-i credeţi pe cei care vă spun că Rusia vrea să ia şi alte teritorii, în afară de Crimeea. Nu avem nevoie de asta. Crimeea a fost din totdeauna şi a ruşilor şi a ucrainenilor, dar şi a tătarilor din Crimeea."
Vorbele nu sunt susţinute şi de fapte. Rusia refuză să recunoască orice implicare în violenţele separatiste din estul Ucrainei, dar continuă să trimită convoaie umanitare în regiunile Lugansk şi Doneţk. În plus, mii de soldaţi sunt masaţi la graniţa cu Ucraina, iar bombardierele ruse execută o serie de zboruri de intimidare în spaţiul aerian din apropierea statelor baltice, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite.
Occidentul nu se lasă nici el mai prejos. Impune sancţiuni economice şi îngheaţă cooperarea cu Rusia în mai multe domenii vitale, cum ar fi lupta împotriva terorismului, schimbarea climatică sau gestionarea epidemiilor. Moscova devine astfel tot mai izolată pe scena politică internaţională. În plus tot, mai multe nave de luptă americane, franceze şi canadiene ajung în Marea Neagră, spaţiul aerian european este atent monitorizat de aeronave NATO, iar militarii Alianţei îşi înmulţesc manevrele în statele de pe flancul estic al blocului militar.
În ciuda tuturor acestor desfăşurări de forţe, niciuna dintre părţi nu recunoaşte deschis că situaţia seamănă tot mai bine cu perioada Războiului Rece. Barack Obama, preşedintele Statelor Unite: "Nu, acesta nu este un nou Război Rece. Aceasta este o problemă foarte specifică legată de atitudinea Rusiei care refuză să recunoască faptul că Ucraina poate urma o cale proprie." În contrapunct, Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse spune că "vreau să cred că acesta nu este începutul unui nou Război Rece, pentru că nimeni nu este interesat să se ajungă aici. Cred că nu se va întâmpla asta."
Cei care au trăit însă în timpul Războiului Rece sunt de altă părere. Mihail Gorbaciov, fost preşedinte al URSS: "Politica europeană şi internaţională nu a trecut testul noilor condiţii la nivel global, în perioada de după Războiul Rece. Lumea este în pragul unui nou Război Rece, unii spun chiar că a început deja." La rândul său, fostul secretar de stat american şi laureat al premiului Nobel pentru Pace, Henry Kissinger, atrage atenţia că abordarea Occidentului faţă de Rusia, în contextul crizei ucrainene, este o greşeală fatală, pentru că Ucraina a avut întodeauna o semnificaţie specială pentru Rusia: "Avem nevoie de o ieşire care să nu facă Vestul să pară slab. Şi Rusia are nevoie de o ieşire din care să nu reiasă că a fost umilită. Poate cineva să găsească o cale de mijloc? Nu putem permite ca o ţară să fie dezmembrată, Ucraina, dar trebuie să o facem într-o manieră care să păstreze deschisă posibilitatea ca Rusia să poată adera la sistemul internaţional şi nu să fie pusă în situaţia în care să pară total exclusă."
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
