RETROSPECTIVA 2013. Schimbare la Vatican. Papa Benedict al XVI-lea a renunţat la pontificat
„Forţele mele, din cauza vârstei înaintate, nu mai sunt de ajuns pentru exercitarea într-un mod adecvat a misiunii Sfântului Petru. Sunt pe deplin conștient că această funcție, datorită naturii sale spirituale, trebuie să fie dusă la capăt nu doar prin cuvinte și fapte, ci și prin rugăciuni și suferință”, a declarat atunci Papa Benedict al XVI-lea.
Acesta a fost cel de-al cincilea papă din istorie care a renunţat la pontificat şi primul din ultimele şase secole. A stat aproape opt ani în fruntea Bisericii Catolice, într-o perioadă în care scandalurile s-au ţinut lanţ. Cu toate acestea, sute de mii credincioşii i-au mulţumit, l-au aplaudat şi l-au ovaţionat la ultima sa audienţă publică.
Oficial, pontificatul lui Benedict al XVI-lea s-a încheiat pe 28 februarie 2013, ziua în care a părăsit Vaticanul şi a plecat spre Castel Gandolfo la bordul unui elicopter. Şi la reşedinţa de vară a Papilor, Benedict al XVI-lea a fost întâmpinat cu aplauze şi urale.
Decizia lui Benedict de a renunţa la pontificat a pus în mişcare la Vatican întreaga maşinărie pentru alegerea unui nou lider în fruntea Bisericii Catolice. În primele două săptămâni din martie, toţi ochii au fost îndreptaţi spre Cetatea Sfântă. Cardinali din toate colţurile lumii s-au adunat pentru întrunirea Conclavului. Au avut nevoie de doar două zile şi cinci runde de vot pentru a se pune de acord asupra celui care va conduce Biserica Catolica.
A fost fum alb deasupra Capelei Sixtine în seara zilei de 13 martie. Acesta a fost semnul că un nou Papă a fost ales. Arhiepiscopul de Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio, în vârstă de 76 de ani, devenea Papa Francisc, primul Papă iezuit din istorie.
De la primul discurs, Francisc a spus lumii întregi că va fi un Papă pentru cei umili, pentru cei bolnavi şi nevoiaşi.
Pontificatul său a fost inaugurat pe 19 martie, o zi în care în Piaţa Sfântul Petru au ajuns delegaţii oficiale din 132 de ţări, 42 de şefi de stat şi de guvern, între care şi preşedintele Traian Băsescu, dar şi membri ai familiilor regale.
Chiar din ziua întronizării sale, Papa Francisc a vrut să fie aproape de oameni. În Piaţa Sfântul Petru, a coborât din papamobil ca să aline un bolnav şi a sărutat pe creştet doi copii. După ce a primit însemnele papale, Francisc i-a binecuvântat pe cei veniţi să-i asculte slujba şi le-a cerut să fie modeşti şi umili în faţa lui Dumnezeu.
Pontificatul lui Francisc va marca o apropiere între ortodocşi şi catolici. Primul semn a fost prezenţa lui Bartolomeu I, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, la ceremonia de întronizare de la Vatican. A fost pentru prima dată de la Marea Schismă, din 1054, când patriarhul Constantinopolului a luat parte la inaugurarea unui pontificat.
Sfârşitul lunii martie a marcat un alt moment istoric pentru catolicii din întreaga lume. La Castel Gandolfo, Benedict a primit vizita lui Francisc - prima întâlnire din ultimii 700 de ani dintre un Papă în exerciţiu şi un fost Suveran Pontif.
Lunile care au urmat au adus schimbare la Vatican. Papa Francisc şi-a făcut auzită vocea ori de câte ori a vrut să transmită lumii un mesaj şi a surprins atunci când a declarat public că minoriăţile sexuale nu trebuie condamnate şi marginalizate.
În vară, Papa Francisc a ajuns în Brazilia, în prima sa vizită oficială în afara Italiei. Trei milioane de oameni au venit să-i asculte vorbele la Copacabana. Au fost imagini pe care puţini le vor putea uita. Plaja care găzduieşte de obicei petreceri uriaşe s-a transformat, pentru o zi, într-un gigantic loc de rugăciune.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
