RETROSPECTIVĂ 2013. Războaiele, protestele şi atentatele teroriste au marcat întreaga lume
21 noiembrie. Kievul anunţă că suspendă negocierile pentru Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Din stradă, zeci de mii de ucraineni cer demisia preşedintelui Viktor Ianukovici şi a guvernului. Intervenţia brutală a forţelor de ordine sporeşte şi mai mult numărul protestatarilor.
La Kiev, peste 300.000 de oameni demonstrează zilnic împotriva regimului pro-rus. Digi24 a fost singura televiziune din România care a transmis în direct, revolta populară.
Forţat de amploarea protestelor şi de vocea Occidentului, preşedintele Viktor Ianukovici reia, după aproape trei săptămâni, negocierile cu Uniunea Europeană.
Protestele maraton din Ucraina sunt ultimele dintr-o serie de evenimente care au zguduit omenirea încă din primele zile ale lui 2013.
În ianuarie, peste 800 de muncitori de la un complex de exploatare a gazului din Algeria sunt luaţi ostatici de un comando de militanţi islamişti Al Qaida. Printre prizonieri sunt şi cinci români. Ştirea face rapid înconjurul lumii după ce câţiva muncitori reuşesc să anunţă familiile ce au păţit.
În România, tulburarea creşte la aflarea veştii că teroriştii încep să execute ostatici. Este un răspuns la încercarea armatei algeriene de a rezolva în forţă situaţia de criză. 39 de ostatici străini sunt ucişi, inclusiv doi români.
De cealaltă parte a Atlanticului, pe 15 aprilie, americanii cred pentru câteva ore că au de-a face cu un nou 11 septembrie. Maratonul de la Boston se termină brutal. Două bombe artizanale explodează în apropierea liniei de sosire. Trei oameni mor, 264 sunt răniţi. În scurt timp, suburbiile Bostonului devin un adevărat teatru de război după ce trupele antitero dau de urma suspecţilor: Tamerlan şi Djokar Ţarnaev, doi fraţi din Daghestan, stabiliţi de ani buni în Statele Unite. Fratele cel mare este împuşcat mortal în timpul operaţiunii de capturare. Cel mic aşteaptă sentinţa după gratii.
O lună mai târziu, Turcia devine centrul de interes al televiziunilor de ştiri. Mii de oameni ies în stradă, furioşi că Executivul vrea să distrugă un parc din centrul Istanbulului pentru a face loc unui proiect imobiliar. Protestul s-a transformat rapid într-unul care contesta politica de islamizare a premierului turc. Recep Erdogan dorea să introducă dreptul de a purta vălul islamic în instituţiile statului sau separarea campusurilor studenţeşti pentru femei şi bărbaţi. Piaţa Taksim din Istanbul devine noul simbol al revoltei populare. Iar intervenţia brutală a forţelor de ordine declanşează cele mai mari revolte sociale din istoria recentă a Turciei.
Dacă în Turcia, premierul şi-a păstrat funcţia, în ciuda protestelor, nu aceeaşi soartă a avut-o preşedintele islamist al Egiptului.
La sfârşitul lui iunie, peste 14 milioane de egipteni din toată ţara cer în stradă demisia primului preşedinte ales, Mohamed Morsi, şi dizolvarea guvernului pro-islamist. Armata înclină balanţa în favoarea opoziţiei, iar şeful statului este înlocuit cu preşedintele Curţii Constituţionale. Sute de mii de oameni, adunaţi în Piaţa Tahrir din Cairo, primesc vestea cu urale.
Bucuria lor a fost de scurtă durată. Este rândul a mii de susţinători ai preşedintelui înlăturat de armată să protesteze faţă de noul regim. Militarii vor să îi înlăture cu forţa.
Potrivit datelor oficiale, aproape 700 de civili mor în timpul ciocnirilor cu armata şi aproape 4.000 sunt răniţi. Cifrele neoficiale vorbesc însă despre aproape 3.000 de morţi.
Cea mai mare provocare la adresa securităţii mondiale în 2013 s-a dovedit a fi situaţia din Siria. Potrivit departamentului american de stat, peste 1.400 de oameni mor şi aproape 4.000 sunt răniţi în timpul unui atac cu gaz sarin. Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie acuză guvernul că a ordonat atacul criminal împotriva rebelilor care vor să îl înlăture pe preşedinte. Americanii ameninţă cu o intervenţie militară.
„După o atentă deliberare, am hotărât că Statele Unite ar trebui să acţioneze militar împotriva ţintelor regimului sirian”, a declarat Barack Obama, preşedintele Statelor Unite.
Soluţia salvatoare a venit din partea Rusiei, care a propus ca regimul sirian să distrugă arsenalul nuclear, iar atacul puterilor vestice să fie anulat.
Toamna începe cu un alt atac terorist. Pe 21 septembrie, patru militanţi islamişti din Somalia deschid focul în cel mai mare mall din capitala Kenyei. Atacul se vrea o răzbunare pentru intervenţia trupelor militare kenyene în Somalia. Urmează trei zile de coşmar pentru zeci de oameni ţinuţi ostatici. După o luptă înverşunată cu trupele de asalt, teroriştii sunt ucişi. Preţul este enorm: 67 de oameni mor şi peste 200 sunt răniţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
