RETROSPECTIVĂ 2013. Edward Snowden a provocat cel mai mare scandal de spionaj
„NSA monitorizează comunicaţiile tuturor. Le adună automat, le colectează în sistem, le filtrează, le analizează, le măsoară şi le stochează pentru perioade de timp, din simplul motiv că este cel mai uşor şi eficient mod de a-şi atinge scopurile”, a spus Edward Snowden, fost angajat NSA.
Două fraze care fac deja istorie. Ele au declanşat cel mai mare scandal de spionaj al perioadei moderne. De la oameni obişnuiţi, din Statele Unite şi din întreaga lume, la şefi de stat şi lideri spirituali, cu toţii au fost puşi în faţa unei realităţi bănuite, dar niciodată confirmată: comunicaţiile tuturor, fie ele prin telefon sau pe internet, sunt interceptate de agenţiile de spionaj.
Edward Snowden, colaborator al agenţiei americane de securitate, NSA, a sustras în jur de 200.000 de fişiere secrete şi le-a dat unor importante publicaţii occidentale. Documentele descriu practicile serviciului de spionaj extern american şi modul în care ele colaborează cu agenţiile de spionaj occidentale.
Mai mult, serviciile de spionaj au primit ajutor de la giganţii internetului, Google, Microsoft, Facebook, Apple, Yahoo!, AOL şi Twitter.
Aceştia au negat, iniţial, că au cunoştinţă de faptul că utilizatorii lor sunt spionaţi. Puse în faţa dovezilor, marile companii IT au recunoscut că NSA le-a solicitat astfel de date. Administraţia Obama a fost obligată să reacţioneze. Preşedintele american a ajuns să apere practicile pe care le condamna când era doar candidat la preşedinţia celei mai mari puteri a lumii.
„Aceste programe ne ajută să prevenim atacurile teroriste. (...) Nu poţi avea securitatea asigurată 100% şi viaţa privată protejată 100% şi niciun inconvenient. Evaluarea acestor programe ne arată că ele fac diferenţa în capacitatea noastră de a anticipa şi preveni activitatea teroristă”, a declarat Barack Obama, preşedintele SUA.
Informaţiile din documentele secrete arată însă că interceptările nu îi vizează doar pe suspecţii de terorism şi ţările inamice. Agenţii americani, alături de aliaţii lor canadieni, australieni sau britanici, au spionat şi statele aliate şi prietene.
Din Europa şi până în Extremul Orient, funcţionari guvernamentali, diplomaţi şi chiar şefi de stat au fost pe listele serviciilor de spionaj. Cancelariile lumii au fost indignate, dar nu surprinse la aflarea unei astfel de informaţii. De altfel, serviciile secrete europene au colaborat cu NSA şi le-au furnizat date despre propriii cetăţeni.
„Deşi înţelegem nevoia de a strânge unele informaţii, trebuie să existe o măsură atunci când facem acest lucru”, a spus Angela Merkel, cancelarul german.
Totuşi, atunci când a fost dezvăluit că propriul telefon i-a fost ascultat, cancelarul german i-a transmis liderului american că prietenii nu se spionează între ei. De altfel, Angela Merkel a fost doar unul dintre cei 35 de şefi de stat sau guvern despre care s-a aflat că ar fi fost interceptaţi. Telefoanele liderilor G8 şi G20 au fost ascultate la reuniunile care au avut loc în Canada sau Marea Britanie, iar în instituţiile Uniunii Europene au fost instalate microfoane.
Scandalul de spionaj nu a ocolit nici Vaticanul. NSA ar fi interceptat telefoanele cardinalilor care au participat la alegerea Papei Francisc. Iar actualul Suveran Pontif ar fi fost sub supravegherea serviciilor de informaţii americane, încă din 2005, de pe vremea când era arhiepiscop de Buenos Aires.
Informaţii despre miliarde de oameni obişnuiţi au ajuns în bazele de date ale serviciilor americane şi britanice. Zeci de milioane sunt din SUA, alte sute de milioane din Europa. Autorităţile americane au alocat, numai în 2013, peste 520 de miliarde de dolari unui domeniu în care lucrează o sută de mii de oameni.
Atunci când organizaţiile pentru protecţia drepturilor omului au spus că este un abuz, administraţia americană a recunoscut că s-a mers prea departe. Însă liderul de la Casa Albă a arătat că spionii şi-ar fi depăşit mandatul.
„Am iniţiat o reexaminare a operaţiunilor lor, pentru a ne asigura că ceea ce sunt capabili să facă nu înseamnă neapărat ceea ce ar trebui să facă”, a spus Barack Obama.
Edward Snowden, erou pentru unii, trădător pentru alţii, este acum cel mai vânat om de pe planetă. Dat în urmărire internaţională de Statele Unite, unde riscă zeci ani de închisoare, el s-a refugiat în Rusia, unde a primit azil temporar şi unde i s-a oferit şi un loc de muncă: administrarea unui website rusesc. El este conştient că va trebui să trăiască mereu uitându-se peste umăr. Este un risc asumat, spune Snowden.
„Nu vreau să trăiesc într-o lume în care tot ce spun, tot ce fac, toţi cei cu care vorbesc, orice expresie a creativităţii, iubirii sau prieteniei este înregistrată”, a adăugat Edward Snowden.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
