Yemen este devastat de un conflict în care rebelii au control asupra capitalei în timp ce Arabia Saudită, ajutată de Statele Unite, îi bombardează. Ben Hubbard şi Tyler Hicks, jurnalişti ai The New York Times, au fost acolo şi au văzut cu ochii lor efectele devastatoare ale conflictului.
De mult timp, Yemen era cea mai săracă ţară din lumea arabă. Iar războiul intern a făcut ca totul să fie mult mai rău, spune Ben Hubbard. 2,5 milioane de oameni şi-au părăsit casele şi trăiesc în tabere improvizate, acolo unde malnutriţia şi boli precum holera se întâlnesc la fiecare pas.
Este o ţară despre care mulţi americani nu ştiu că există, dar în care Statele Unite joacă un rol important. De 19 luni, Arabia Saudită şi aliaţii săi bombardează poziţiile cucerite de rebeli, în încercarea de a-i scoate pe aceştia din capitala Sana.
Campania militară i-a slăbit pe rebeli, dar în acelaşi timp a distrus infrastructura şi economia Yemenului. Jurnaliştii The New York Times spun că au avut nevoie de câteva luni pentru a obţine aprobare să intre în zonele din Sana controlate de rebeli. Nicio companie aeriană din lume nu mai face curse către Yemen, aşa că singura posibilitate de a ajunge acolo este cu avioanele Naţiunilor Unite, care duc ajutoare.
Rebelii, cunoscuţi ca „Houthis” („Ansar Allah” în arabă, „Suporterii lui Dumnezeu” în traducere – n.r.) sunt sprijiniţi de Iran şi controlează o parte din nord şi vestul ţării. Forţele loiale guvernului în exil, sprijinite de Arabia Saudită, controlează sudul şi estul ţării. În timp ce Statele Unite declară oficial că se ţin la distanţă de acest conflict, piloţii saudiţi zboară cu avioane de luptă fabricate în SUA din care aruncă rachete şi bombe fabricate în SUA.
Sute de mii de oameni trăiesc în tabere improvizate. În două dintre acestea, aflate în nordul ţării, au ajuns şi jurnaliştii The New York Times.
Yemen a atras atenţia comunităţii internaţionale mult mai puţin decât Siria. În mare parte din cauza faptului că locuitorii săi nu se pot urca într-o barcă şi să plece spre Europa. Sunt blocaţi în propria ţară distrusă de război.
Pentru cei plecaţi din calea bombelor nu există tabere oficiale de refugiaţi. S-au aşezat pe câmpuri aride, străjuite de pietre şi acolo au primit de la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi corturi. Uneori, mai ajunge la ei şi câte un camion cu mâncare, haine, apă. Preţul orezului şi al medicamentelor este imens. Unele familii au fugit deja de câteva ori din calea războiului. Se mută dintr-o tabără în următoarea atunci când bombele ajung prea aproape. Într-unul dintre aceste locuri, oamenii au trasat pe pământul uscat, cu pietre, amprenta unei moschei.
Cel mai grav afectaţi sunt copiii. Cei mai mulţi nu mai merg la şcoală şi sunt subnutriţi. Conform ONU, 7 milioane de oameni, majoritatea copiii, riscă să moară de foame în Yemen. Găsirea unui tratament pentru boli simple precum diareea sau roşu în gât înseamnă ca părinţii să străbată zeci de kilometri, pe jos, până la o clinică unde este foarte posibil să se fi terminat medicamentele.
O mână de făină din care se fac turte, coapte la un foc întreţinut cu gunoi. Câteva legume ofilite se transformă în sos, alături de câţi pesti uscaţi. Este singura masă dintr-o zi pentru 50 de persoane.
Vedeţi reportajul integral The New York Times AICI, cu comentariul lui Ben Hubbard şi imaginile lui Tyler Hicks.