Relaţiile ruso-turce, o sabie cu două tăişuri
Premierul rus Dmitri Medvedev a pus sub semnul întrebării legitimitatea ofensivei turce împotriva kurzilor din Irak. Şeful guvernului de la Moscova spune că nu există aprobarea Bagdadului pentru aceste interventii.
Raidurile din Irak nu sunt singurul motiv de divergenţe între Rusia şi Turcia. Ankara şi Moscova nu văd în acelaşi fel soluţionarea crizei din Siria care durează de mai bine de 4 ani. Ankara a spus clar că liderul sirian, Bashar al-Assad, trebuie să plece de la putere. Moscova se opune. Motivul este simplu: baza militară navală a Rusiei din Tartus. Pierderea acesteia ar echivala cu un dezastru geostrategic pentru Kremlin. Baza este singurul avanpost din Marea Mediterană pe care marina militară rusă l-a păstrat după colapsul URSS.
De altfel, relaţiile Turciei cu Rusia se schimbă semnificativ, arată o analiză Stratfor. Criza economică internă, preţurile mici la energie şi eforturile europenilor de a-şi diversifica sursele de energie au slăbit Rusia. Moscova este, de asemenea, implicată în criza din Ucraina, chiar peste malurile de la Marea Neagră ale Turciei.
Poziţia slăbită a Rusiei şi problemele din Ucraina au determinat Ankara să fie mult mai activă în regiune, într-un mod care ar putea schimba relaţiile cu Moscova de până acum. Astfel, Turcia ar putea deveni mai fermă în ceea ce priveşte activitatea ruşilor în Caucaz şi Marea Neagră, scriu analiştii Stratfor.
De altfel, Ankara a precizat clar că nu recunoaşte anexarea Crimeei, unde trăieşte o importantă comunitate de tătari, şi a criticat amestecul Rusiei în criza din estul Ucrainei.
„Când am discutat despre Crimeea, i-am spus că nu sunt de acord cu acţiunile lui. El mi-a răspuns că a mers acolo pentru că oamenii din Crimeea au dorit să-l vadă acolo. Reacţia mea a fost că ar putea exista şi alte state în lume care ar putea să se uite către cineva, pentru a-i ocupa. Dar acest lucru nu poate justifica acţiunile lor. Ar trebui să-i lăsăm pe aceşti oameni să se descurce şi dacă este ceva cu care i-am putea ajuta, atunci asta ar trebui să facem ca să poată sta pe picioarele lor”, a declarat Recep Erdogan.
Poziţia Turciei faţă de criza din Ucraina şi anexarea Crimeei nu este pe placul ruşilor, însă vizita la Kiev a preşedintelui Recep Erdogan în martie a reprezentat încă un prilej pentru acesta pentru a critica acţiunile Moscovei.
„Ne-am exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială, politică şi pentru suveranitatea Ucrainei. Asta include şi Crimeea”, a spus Recep Erdogan.
Relaţiile economice dintre Moscova şi Ankara nu sunt afectate de aceste neînţelegeri. Schimburile comerciale au ajuns la 32,7 miliarde de dolari în 2015, astfel Turcia devenind al optulea partener economic al Rusiei, în timp ce Rusia este pentru Turcia cel de-al doilea partener economic, după Uniunea Europeană.
Statul turc este dependent în proporţie de 50% de gazele naturale furnizate de Rusia şi va deveni unul dintre principalii transportatori de gaze către Europa după ce Vladimir Putin a renunţat la gazoductul South Stream în favoarea Turkish Stream. Acesta are o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an şi va transporta gazul rusesc pe sub Marea Neagră până în Turcia și, de acolo, spre piețele europene, ocolind Ucraina. Iar Turcia va beneficia la rândul ei de gazele ruseşti.
„Vor exista mai multe reduceri ale preţului gazului livrat Turciei. De la 1 ianuarie, reducerea va fi de 6%, cifră care poate creşte. Depinde de ce fel de cooperare vom avea cu partenerii noştri”, a spus Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.
Lucrările la Turkish Stream ar putea începe anul viitor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
