Referendum în Turcia. Șapte întrebări esențiale

Referendumul de duminică, din Turcia, ar putea duce la cea mai mare schimbare politică din ţară de la înfiinţarea republicii, în urmă cu aproximativ 95 de ani, transmite News.ro citând the Guardian. Iată cele mai importante întrebări legate de consultarea populară.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ŞI DE CE CONTEAZĂ?

Turcii vor merge duminică la urne pentru a vota amendamentele constituţionale care ar urma să transforme ţara din democraţie parlamentară într-un sistem prezidenţial.

Pachetul supus la vot, care include 18 amendamente, este adus în faţa cetăţenilor pentru că nu a obţinut susţinerea a două treimi dintre membrii Parlamentului.

Propunerile de reforme au fost adoptate de Marea Adunare Naţională turcă pe 16 ianuarie, cu o majoritate simplă, apoi aprobate de preşedintele Recep Tayyip Erdogan.

Referendumul ar putea aduce cea mai importantă schimbare politică de la declararea Republicii Turce, în 1923.

Hotărârea de care a dat dovadă Erdogan pentru a organiza şi promova referendumul l-a făcut să intre în conflict cu o serie de ţări europene, care au anulat mitingurile electorale la care urmau să ia parte miniştrii săi pentru a convinge alegătorii din străinătate.

Dacă noul sistem va fi aprobat, Erdogan va putea să aibă încă două mandate la preşedinţie, ceea ce ar însemna că poate rămâne la conducerea statului până 2029. De asemenea, se va putea întoarce la conducerea formaţiunii AKP, pe care l-a fondat şi care beneficiază de majoritate în Parlament.

Rolul de preşedinte este, deocamdată, în mare parte ceremonial, având o influenţă limitată în luarea deciziilor politice. Însă prin forţa personalităţii sale şi loialitatea electoratului AKP şi a parlamentarilor săi, Erdogan a reuşit să depăşească limitele impuse de Constituţie. Dacă pachetul supus la vot va fi acceptat, şeful statului va deveni şi mai puternic.

CE VOTEAZĂ OAMENII, MAI EXACT ?

Cele 18 amendamente vizează în primul rând prerogativele puterii executive şi legislative. Acestea includ:

• Abolirea funcţiei de premier. Preşedintele va numi cabinetul şi va avea un număr de vicepreşedinţi. Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură.

• Preşedintele nu va mai fi nevoit să rămână neutru, ci va putea să îşi menţină afilierea politică. În prezent, preşedintele trebuie să se retragă din partid după alegeri.

• Numărul membrilor Parlamentului creşte de la 550 la 600, iar vârsta minimă este coborâtă la 18 ani.

• Preşedintele poate fi demis de Parlament. În prezent, el poate fi pus sub acuzare de Legislativ pentru trădare.

• Tribunalele militare vor fi abolite.

• Preşedintele va putea numi patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanţe judiciare din ţară.

CUM AFECTEAZĂ STAREA DE URGENŢĂ REFERENDUMUL?

Atmosfera în care are loc referendumul este foarte dificilă, în special pentru cei care se opun schimbărilor.

Starea de urgenţă a fost decretată vara trecută, după o tentativă eşuată de lovitură de stat, în care 248 de oameni au fost ucişi şi peste 1.400 au fost răniţi. Regimul de la Ankara susţine că lovitura de stat a fost orchestrată de susţinătorii lui Fethullah Gulen, un predicator care trăieşte în exil autoimpus în Statele Unite şi care conduce o mişcare numită ca Cemaat sau Hizmet. Gulen neagă acuzaţiile.

Eliminarea presupuşilor susţinători ai lui Gulen din administraţie, poliţie, armată, sistemul judiciar, învăţământ şi organizaţii media a dus la concedierea sau arestarea a zeci de mii de oameni.

Oponenţii lui Erdogan spun că această campanie nu îi mai vizează numai pe organizatorii loviturii de stat şi s-a transformat în vânătoare de vrăjitoare vizând opoziţia politică.

În prezent, 152 de jurnalişti se află în închisoare în Turcia, potrivit partidelor de opoziţie. În plus, o campanie vizând partidul pro-kurd HDP, de opoziţie, a dus la arestarea a zeci de parlamentari, inclusiv a doi lideri.

Turcia s-a confruntat şi cu o serie de atacuri teroriste vizând Statul Islamic, dintre care cel mai recent atentatul de la clubul de noapte Reina, din noaptea de Revelion, soldat cu 39 de decese.

Atacurile comise de PKK, desemnată organizaţie teroristă, au continuat după prăbuşirea negocierilor de pace în iunie 2015.

În total, peste 500 de oameni au murit în atacuri islamiste şi kurde în Turcia, din iulie 2015 până în prezent.

Toate acestea au consolidat, pe de o parte, imaginea lui Erdogan de lider puternic, necesar într-o perioadă de criză, iar pe de altă au subminat şansele opoziţiei de a organiza evenimente de campanie.

DE CE VOR VOTA UNII OAMENI DA ?

Majoritatea celor care au aprobat schimbările constituţionale în Parlament a constat în AKP şi naţionalişti, aliaţi ai partidului de guvernare.

Susţinătorii modificărilor afirmă că vor duce la o “Turcie puternică”, unde Executivul va avea puterea necesară pentru a promova dezvoltarea economică şi a combate terorismul. Ei amintesc de haosul guvernelor de coaliţie din anii ’90, măcinate de diviziuni interne, ce au dus la recesiune economică şi inflaţie catastrofală.

De asemenea, ei cred că un Executiv puternic, pe care îl compară cu sistemele din Franţa, Statele Unite sau Mexic, va putea face faţă mai bine terorismului. Pentru ei, stabilitatea guvernării AKP înseamnă o garanţie a siguranţei.

Un alt argument al celor care susţin modificările este necesitatea de a evolua de la Constituţia actuală redactată în timpul regimului militar. Această lege fundamentală învechită, din punctul lor de vedere, a dus la un “Executiv cu două capete”, cu puteri care intră în conflict, ceea ce paralizează procesul de luare de deciziilor.

Potrivit lor, sistemul propus conţine suficiente mecanisme pentru a preveni derapajele, cum ar fi capacitatea de demitere a preşedintelui şi de a convoca alegeri anticipate.

Dincolo de argumentele politice, Erdogan se poate baza pe şarmul şi carisma sa, pentru a atrage alegătorii, care îl consideră un lider realist, capabil să înfrunte Occidentul. În plus, şi-a construit imaginea de susţinător al săracilor, iar mulţi îi respectă pietatea şi faptul că încearcă să impună valorile islamice.

DE CE VOR VOTA UNII NU?

Principalele două partide de opoziţie, CHP şi HDP, precum şi o coaliţie de grupuri de stânga şi prominorităţi, au votat împotriva modificărilor Constituţiei.

Criticii spun că sistemul prezidenţial va duce la un regim aproape dictatorial, condus de Erdogan. Ei invocă măsurile luate de Guvern pentru a combate opoziţia, precum şi faptul că preşedintele pare extrem de sensibil la ceea ce percepte drept sfidare sau injurii, drept dovezi ale intoleranţei şefului statului la critici.

Cei care se opun schimbării atrag atenţia că Erdogan va putea, astfel, să continue nestingherit epurările din administraţie, poliţie, armată, justiţie şi învăţământ, precum şi arestările sistematice şi hărţuirea parlamentarilor de opoziţie.

În plus, ei afirmă că referendumul are loc în condiţii ostile, pentru că oponenţii sunt practic reduşi la tăcere în urma reţinerii liderilor politici şi jurnaliştilor importanţi.

Criticii avertizează şi că sistemul propus nu permite evitarea derapajelor, pentru că Parlamentul nu va avea niciun control asupra Guvernului.

CINE VA CÂŞTIGA?

Cursa este foarte strânsă şi nimeni nu ştie ce se va întâmpla. Rezultatul ar putea depinde de cei 10% dintre alegători care se declară indecişi.