Decanul Colegiului cardinalilor, Angelo Sodano, a spus că decizia Papei a venit „ca o lovitură de trăsnet”.
Guvernul german „are cel mai mare respect pentru Sfântul părinte și el merită recunoștința noastră, pentru că condus Biserica așa cum a făcut-o, timp de opt ani”, a subliniat un purtător de cuvânt.
Citiți și:
Papa se retrage. Benedict al XVI-lea renunţă la Pontificat din 28 februarie
Benedict al XVI-lea renunță la pontificat, după aproape opt ani. Ce urmează?
Care este procedura de alegere a Suveranului Pontif
The Guardian: Cardinalul Peter Turkson din Ghana, favorit la Scaunul Pontifical (case de pariuri)
„Dacă însuși papa, după o chibzuită reflecție, a ajuns la concluzia că forțele nu-i mai sunt suficiente pentru a-și exercita funcția, acest lucru îmi trezește cel mai mare respect”, a spus, la rândul său, cancelarul Angela Merkel, într-o conferință de presă. Ea a apreciat că Benedict al XVI-lea „este și rămâne unul dintre cei mai mari gânditori religioși ai epocii noastre”.
Horst Seehofer, guvernatorul Bavariei, land în care s-a născut Papa, a declarat că decizia trebuie respectată, chiar dacă o regretă profund. „Cu carsima sa și munca neîncetată pentru binele Bisericii, Papa din Bavaria a inspirat oamenii din întreaga lume”.
Președintele francez Francois Hollande a spus că decizia Papei trebuie privită cu respect. „Republica îl salută pe Papă, dar nu trebuie să facem mai multe comentarii pe ceea ce aparține în primul rând Bisericii. Este o decizie umană, legată de o dorința sa, care trebuie respectată”, a subliniat el.
Președintele italian a declarat că decizia este un act de curaj și mare generozitate, care merită cel mai mare respect.
Barack Obama și-a exprimat aprecierea pentru Papă. „Din partea americanilor de pretutindeni, eu și Michelle dorim să ne exprimăm aprecierea față de Papa Benedict al XVI-lea”, a spus el. Președintele american a declarat că își aminteșe cu căldură de întâlnirea cu Papa în urmă cu patru ani și a subliniat că a apreciat colaborarea lor.
Premierul britanic David Cameron a subliniat că Papa a acționat fără încetare pentru consolidarea relațiilor Marii Britanii cu Sfântul Scaun. „Vizita sa în Marea Britanie în 2010 este ținută minte cu un mare respect și cu afecțiune. Va lipsi, ca lider spiritual, multor milioane de oameni”, a spus premierul.
În Filipine, președintele Benigno Aquino, a spus că țara sa este recunoscătoare „pentru rugăciunile și cuvintele calde ale Papei, în vremuri de calamitate și schimbare”, iar premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat curajul Papei. Rabinul Yona Metzger a subliniat că Papa a ajutat la reducerea antisemitismului în lume.
Reacții în România
„Am rămas și noi foarte mirați, așa cum a rămas o lume intreagă, de această decizie a Papei. Dar faptul că a făcut-o în cunoștință de cauză și în deplinătatea funcțiilor sale de sănătate, chiar dacă sănătatea nu îi permite asta, nu poate decât să dea o doză și o măsură de sănătate și de siguranță pentru Biserica Catolică din lumea întreagă. Se dorește ca biserica întreagă să fie păstorită, să aibă un pastor”, a declarat Francis Doboş, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Catolice din Bucureşti
„Daca ar fi fost egoist și nu în slujba lui Hristos și a Bisericii sale, probabil că ar fi subestimat aceste probleme de sănătate, această epuizare firească a propriilor energii. E o premieră după multe sute de ani și va stabili un standard și pe viitor”, a spus Teodor Baconschi, fost ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun.
„E o decizie destul de interesantă, mai ales că vine în această perioadă și în condițiile în care știm ce s-a întâmplat înaintea morții Papei Ioan Paul al II-lea, când aproape un an Papa și-a anulat vizite în străinătate și în Italia”, a subliniat Sorin Bejan, teolog.
„Nu e vorba de un mandat la care se renunță, pentru că nu e un președinte, e vorba de o funcție spirituală în temeni catolici și v-aș îndemna să citim în cheie spirituală. Este un gest de mare generozitate. Nu e vorba de neputință aici, să te retragi totuși în forță, în deplinătatea facultăților mentale.. nu știm care sunt facultățile fizice”, a explicat Marius Vasileanu, jurnalist, profesor de istorie a religiilor